Toată lumea se aștepta la teamă. Organizațiile civice au avertizat luni întregi că valurile de raiduri anti-imigrație din Statele Unite vor avea un efect de îngheț asupra comunităților de latino-americani: oamenii vor sta acasă, de frică să nu dea nas în nas cu agenții ICE la secția de votare. Scenariul s-a dovedit aproape exact invers, potrivit unei relatări WIRED bazate pe datele votului anticipat dinaintea alegerilor din 3 noiembrie și pe mărturiile mai multor activiști și organizatori de teren.

Datele votului anticipat au arătat o mobilizare neobișnuită, iar mesajul care venea dinspre comunitate, după relatările mai multor activiști și organizatori citați de WIRED, era același: furia față de ICE nu îi ține acasă, ci îi împinge spre urne.

«Nu am văzut aici, la nivel local, oameni speriați să vină la vot pentru că ar crede că ICE va fi acolo», a spus Michael Mireles, organizator de campanie la LUPE Votes, o organizație de mobilizare a alegătorilor din sudul statului Texas. «Oamenii sunt conduși acum de sentimentul anti-ICE, iar asta nu îi oprește să meargă la vot.»

Ce arătau cifrele înainte de ziua alegerilor

Până cu câteva zile înainte de scrutin, peste 57 de milioane de americani votaseră deja anticipat, cu aproximativ 10 milioane mai mult decât totalul votului anticipat de la alegerile intermediare din 2022. În mai multe state, latinii au reprezentat o pondere mai mare decât în trecut, potrivit datelor Laboratorului Electoral al Universității din Florida.

Texasul a fost cel mai clar exemplu. Peste 400.000 de oameni care nu votaseră în 2024 își depuseseră deja buletinul în 2026, iar jumătate dintre ei erau alegători latino-americani, a spus Tom Bonier, strateg democrat și consilier al companiei de date TargetSmart, citat de WIRED.

Tendința nu s-a oprit în Texas. Pe 27 octombrie, 3,8 milioane de alegători hispanici și latino votaseră deja la nivel național, față de 2,35 milioane la aceeași dată în 2022. Un salt de peste 1,4 milioane de voturi într-un singur ciclu electoral.

Cifrele de la nivel de district au spus și mai mult. Organizația League of United Latin American Citizens, cea mai mare grupare pentru drepturi civile a latinilor din SUA, a arătat că în districtul congresional 15 din Texas, care include o parte din Valea Rio Grande, peste 12.000 de oameni care votaseră anticipat nu participaseră la scrutinurile anterioare. Contează, pentru că aici republicanca Monica De La Cruz a câștigat în 2022 la o diferență de aproximativ 12.000 de voturi.

De ce contează mai mult decât pare

Comunitățile latine au fost, în ultimii ani, o țintă centrală a politicilor de imigrație ale administrației Trump. Un studiu al UCLA, citat de WIRED, arată că detențiile ICE au vizat disproporționat cartierele latine, iar mulți cetățeni americani care respectă legea au fost prinși în plasa operațiunilor. Același segment demografic a votat surprinzător de masiv pentru Trump în 2024, ceea ce face schimbarea de atitudine cu atât mai relevantă politic.

Liliana Rivera Baiman, organizatoare la 614 ICE Watch și Ohio Good Neighbor Network, a declarat pentru WIRED că strategia a fost sinceritatea. «Nu am încercat să liniștim oamenii și nici să exagerăm», a explicat ea. «Le-am spus: asta e realitatea, ați văzut ce se întâmplă. Ori vă prezentați la vot și vocea voastră contează, ori rămâneți acasă și continuați să trăiți așa încă doi sau trei ani, poate mai mult.» Potrivit ei, mesajul a prins.

Experiența directă cu raidurile pare să fi jucat și ea un rol. Jill Garvey, directoarea executivă a grupului States at the Core, care luptă împotriva autoritarismului și extremismului politic, a explicat pentru WIRED că oamenii din zonele lovite de cele mai dure operațiuni ICE înțeleg că pregătirea face diferența. Ei au trecut deja prin asta, a spus ea, și sunt, «sinceri să fim, puțin mai puțin speriați», pentru că știu că situația e înfricoșătoare, dar și că se poate gestiona.

De la ușă la ușă

La fața locului, rezultatele campaniilor de teren au confirmat imaginea. Grupul Living United for Change in Arizona, care vizează alegătorii latini din clasa muncitoare, bătuse la mii de uși într-o singură săptămână. Aproximativ 1.000 de oameni spuseseră că au votat deja anticipat sau și-au trimis buletinul prin poștă. «E un semn foarte bun, ceva ce nu am mai văzut niciodată», a declarat pentru WIRED César Fierros, purtătorul de cuvânt al organizației. Oamenii recunoșteau amenințările, dar spuneau că vor merge la vot oricum.

În comitatul DeKalb din Georgia, voluntarii mișcării Save America Movement, un grup anti-Trump, auziseră mesaje similare de la oameni care intrau în secțiile de votare anticipat.

Frica nu a dispărut

Trebuie spus că teama nu a dispărut complet. Administrația Trump și Departamentul Securității Interne au susținut în săptămânile dinaintea alegerilor că nu plănuiesc să trimită agenți ICE la secțiile de votare în ziua scrutinului. În același timp, președintele și oficiali precum secretarul DHS Markwayne Mullin sau procurorul general Todd Blanche au lăsat de mai multe ori de înțeles că ar putea exista un fel de desfășurare. Ambiguitatea a alimentat îngrijorarea, iar grupuri de voluntari s-au pregătit special pentru a sta de veghe în ziua alegerilor.

Ce a urmat

Rămâne de văzut, acum că alegerile din 3 noiembrie au avut loc, cât din această mobilizare s-a tradus în rezultate concrete. Votul anticipat nu garantează un câștigător, iar prezența ridicată într-un grup demografic nu spune automat și cum a votat acel grup. Ce se poate afirma deja, pe baza datelor dinaintea scrutinului, e că ținta unei politici de intimidare a răspuns cu exact opusul a ceea ce se aștepta.

Pentru o comunitate care s-a simțit vizată de raiduri, votul a devenit una dintre puținele forme de răspuns la îndemână. Iar când sute de mii de oameni aleg aceeași formă de protest în același timp, ea nu mai trece neobservată.