Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), prin agenția sa ICE, a anunțat că intenționează să plătească până la 5 milioane de dolari pentru crearea unei baze naționale de date electorale - un pas pe care experții în democrație îl descriu drept fără precedent și profund îngrijorător. Conform Wired, contractul face parte dintr-un efort mai larg al DHS de a investiga frauda electorală în SUA, subiect central al retoricii administrației Trump.

Pe hârtie, scopul declarat este identificarea cetățenilor non-americani care ar fi votat ilegal. În practică, ceea ce se construiește este, de facto, un registru federal al alegătorilor - o bază de date centralizată care nu a existat niciodată în istoria SUA, dintr-un motiv simplu: Constituția lasă administrarea alegerilor în competența statelor, nu a guvernului federal.

Conform documentului publicat de ICE pe SAM.gov - un RFI (Request for Information), adică un instrument de cercetare de piață care nu angajează agenția la niciun contract - agenția caută un furnizor care să agrege fișierele de înregistrare a alegătorilor și istoricul de vot de la nivel statal. Practic, platforma ar corela identitățile alegătorilor cu statusul lor de cetățenie, creând un instrument de verificare masivă. Contractul vizează acoperire la scară națională, iar acele date urmează să fie puse la dispoziția ICE și, potențial, a altor agenții DHS. Separat, un efort condus prin DOJ urmărește cross-referencing-ul cu bazele de date de imigrare precum SAVE.

Problema fundamentală identificată de cercetătorii în drept electoral și de organizațiile pentru drepturile civile este una dublă. În primul rând, nicio lege federală nu autorizează în mod explicit ICE să construiască un astfel de registru. Administrarea alegerilor este de competența statelor, iar un instrument federal care agregă și corelează datele electorale cu cele de imigrare reprezintă o suprapunere constituțională serioasă. În al doilea rând, bazele de date folosite de ICE conțin în mod frecvent erori - cetățeni americani incluși din greșeală în liste de non-cetățeni, date perimate sau înregistrări duplicate. Dacă aceste erori sunt folosite pentru a contesta dreptul de vot al cuiva, consecințele pot fi ireversibile înainte ca eroarea să fie corectată.

Contextul politic contează enorm. Administrația Trump a plasat frauda electorală comisă de imigranți în centrul narativului său, deși studiile independente arată că astfel de cazuri sunt extrem de rare. Crearea unui instrument federal de supraveghere electorală - controlat de o agenție de aplicare a legii - ridică întrebări despre ce se întâmplă cu aceste date după ce mandatul politic actual se încheie și cine mai poate accesa registrul odată ce există.

Experții citați de Wired subliniază că nu există un mecanism de supraveghere independent prevăzut în contract și că statele nu au fost consultate în legătură cu utilizarea datelor lor electorale în acest scop.

Ce urmează concret este neclar, iar faza actuală rămâne una de cercetare de piață - ICE nu a semnat niciun contract și nu s-a angajat la nicio achiziție. Dar direcția e evidentă: dacă platforma e construită, SUA va avea pentru prima dată în istoria sa un registru federal al alegătorilor administrat de o agenție cu atribuții de aplicare a legii penale. S-ar putea ca unele state să conteste legal accesul la datele lor electorale - mai ales cele conduse de guvernatori democrați. Rămâne de văzut dacă Congresul va interveni sau dacă instanțele vor bloca proiectul înainte ca acesta să devină operațional. Ceea ce e sigur e că precedentul creat - chiar dacă planul eșuează - schimbă pentru totdeauna discuția despre cine controlează, în America, accesul la lista alegătorilor.