Iranul a reușit să transforme sancțiunile occidentale într-un fel de obstacol administrativ mai degrabă decât într-un blocaj real, arată o investigație Reuters care expune o rețea uriașă, aproape invizibilă, de peste 5.000 de agenții legate de armată (Reuters, împreună cu 240 Analytics). Vorbim despre piese pentru drone, componente pentru rachete, explozivi și chiar camioane de mare tonaj, toate ajunse în țară în ciuda restricțiilor impuse de Statele Unite de ani buni.

Ce iese cu adevărat în evidență din raport nu e doar existența acestei structuri, ci continuitatea ei. Investigația a analizat circa 19.000 de înregistrări de import și a descoperit că aceste agenții au aceeași adresă din Teheran ca Ministerul Apărării (MODAFL), ceea ce arată gradul de instituționalizare a rețelei. De la ianuarie 2025, importurile au depășit 2 miliarde de dolari, iar 97% din tranzacții au fost înregistrate fără niciun transfer valutar, un indiciu clar al mecanismelor folosite pentru a ocoli sistemul financiar international. O singură entitate, MOD 346428, ar fi adus mărfuri în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de dolari, inclusiv 435 de camioane Iveco, alături de alte produse provenite din China, Rusia, Germania și restul Uniunii Europene.

Chiar și în perioade de conflict activ, când atenția internațională era concentrată pe escaladarea militară și pe negocieri diplomatice, livrările nu s-au oprit. Mărfurile au continuat să circule pe toate cele trei rute clasice, pe uscat, pe mare și pe calea aerului, semn că rețeaua nu depinde de o singură rută vulnerabilă, ci funcționează ca un sistem distribuit, greu de tăiat dintr-o singură lovitură.

Reuters insistă pe ideea că nu e vorba despre o improvizație de moment, ci despre o arhitectură gândită din timp, special construită pentru a absorbi șocul sancțiunilor. Numărul mare de entități implicate, mii după cum arată investigația, sugerează un nivel de planificare și redundanță care face ca măsurile clasice de embargo să devină, practic, insuficiente. Dacă închizi o rută sau sancționezi o companie, alte câteva zeci preiau rapid fluxul de mărfuri, iar sistemul își continuă activitatea aproape neîntrerupt.

Materialul Reuters este însoțit și de imagini de arhivă legate de tensiunile directe dintre Iran și SUA: un videoclip publicat de CENTCOM pe 5 martie, în care armata americană susține că a lovit un lansator de rachete iranian. Imaginile, distribuite inițial pe X.com, funcționează ca o reamintire că, dincolo de războiul economic și logistic purtat prin rețele ascunse și companii fantomă, există și o componentă militară directă, vizibilă, care continuă să escaladeze în paralel.

Practic, povestea developată de Reuters arată că sancțiunile, oricât de stricte par pe hârtie, devin mult mai fragile în fața unui stat dispus să investească resurse serioase în construirea unor canale alternative. Iranul pare să fi înțeles de mult că blocada nu poate fi perfect etanșă și a transformat această vulnerabilitate într-un avantaj strategic, menținând funcționale programele sale de drone și rachete exact în perioadele în care presiunea internațională era maximă.

Rămân, evident, semne de întrebare serioase legate de eficiența reală a sancțiunilor occidentale și de cât de mult poate fi dezmembrată această plasă fără o cooperare internațională mult mai coordonată decât cea de până acum. Deocamdată însă, conform Reuters, rețeaua iraniană continuă să funcționeze discret, eficient și, cel puțin până la această investigație, aproape complet sub radar.

Sursa: Reuters