Astazi se incheie un capitol important pentru justitia europeana si, implicit, pentru Romania: Laura Codruta Kovesi isi termina mandatul la conducerea Parchetului European (EPPO). Vorbim despre prima procuroare-sefa a acestei institutii, creata special ca sa lupte impotriva fraudelor care afecteaza bugetul Uniunii Europene, iar faptul ca o romanca a fost aleasa sa o conduca inca de la inceput a fost un moment de mandrie pentru multi dintre noi.

In acesti ani de mandat, Parchetul European a devenit un jucator serios in anchetarea fraudelor transfrontaliere, iar cifrele vorbesc de la sine: cele 3.602 de anchete active instrumentate sub conducerea ei insumeaza un prejudiciu estimat la peste 67,2 miliarde de euro. E o suma uriasa, care arata cat de mult s-a extins activitatea institutiei si cat de complexe au devenit dosarele pe care EPPO le-a preluat de la statele membre.

Kovesi a ajuns la conducerea Parchetului European dupa o cariera marcata de controverse si de rezultate notabile in Romania, acolo unde a condus DNA intr-o perioada in care institutia a derulat numeroase anchete de coruptie la nivel inalt. Numirea ei in fruntea EPPO nu a fost deloc simpla, procesul de selectie fiind unul tensionat, cu discutii politice intense la nivel european, insa pana la urma balanta a inclinat in favoarea ei, iar Romania a capatat astfel un rol vizibil intr-o institutie europeana cheie.

Mandatul ei a coincis cu perioada in care Parchetul European si-a construit practic identitatea institutionala, de la organizarea interna si recrutarea procurorilor din statele membre, pana la stabilirea unor proceduri de lucru comune pentru anchete care traverseaza mai multe tari deodata. Nu a fost un drum usor, avand in vedere ca fiecare stat are propriul sistem judiciar, iar coordonarea unor dosare complexe, cu implicatii financiare majore, a cerut timp si rabdare.

Acum, odata cu finalul mandatului, se deschide intrebarea fireasca: cum va arata urmatoarea etapa pentru institutie si, bineinteles, ce urmeaza pentru Kovesi insasi. Plecarea ei marcheaza finalul unei etape definitorii pentru Parchetul European, o etapa in care institutia a trecut de la stadiul de proiect la cel de autoritate judiciara cu greutate reala in combaterea fraudelor din fonduri europene.

Stafeta a fost deja preluata: germanul Andres Ritter, pana acum adjunctul lui Kovesi, a fost confirmat de Consiliul UE in martie 2026 si va prelua functia de procuror-sef european incepand cu 1 noiembrie 2026. Un lucru e clar insa: perioada in care o romanca a condus aceasta institutie europeana a fost una cu rezultate concrete si vizibile, iar asta conteaza, mai ales intr-un domeniu in care increderea publicului se castiga greu si se pierde usor.