Explozii, focuri de armă și haos simultan în mai multe orașe din Mali - centrul și nordul țării au fost lovite deodată într-un atac coordonat pe care martori oculari și analiști de securitate îl descriu drept cel mai mare asalt jihadist din ultimii ani. Un semnal că instabilitatea din inima Africii de Vest, departe de a se calma, se adâncește.

Conform BBC, atacurile au vizat simultan localități din centrul și nordul Maliului, martori locali raportând ciocniri intense în ambele regiuni. Caracterul coordonat al operațiunii - desfășurată pe un front larg, în paralel - sugerează un nivel ridicat de planificare și resurse din partea grupărilor responsabile. Printre cele mai șocante ținte s-a numărat reședința ministrului Apărării Sadio Camara, distrusă complet, în zona Kati - același cartier care adăpostește reședința liderului juntei, colonelul Goïta, ceea ce ridică întrebări grave despre securitatea cercului interior al puterii.

Maliul se confruntă de peste un deceniu cu o insurecție jihadistă care a debutat în nord, în 2012, când grupări legate de Al-Qaeda au preluat controlul asupra unor vaste teritorii înainte ca o intervenție militară franceză să le respingă temporar. De atunci, violența s-a extins spre centrul țării și în statele vecine - Burkina Faso și Niger - creând ceea ce specialiștii numesc centura jihadistă a Sahelului. Principalele grupări active în regiune sunt JNIM (Grupul de Sprijin pentru Islam și Musulmani), afiliat Al-Qaeda, filiala locală a Statului Islamic din Marea Sahara, dar și Frontul de Eliberare Azawad (FLA) - rebelii tuaregi care au acționat coordonat cu JNIM și revendică controlul asupra Kidal și al unor părți din Gao. Toate trei au demonstrat capacitatea de a lansa atacuri de amploare, însă un asalt coordonat pe mai multe fronturi simultan reprezintă o escaladare semnificativă.

Ce face ca evenimentele din Mali să fie deosebit de îngrijorătoare este contextul politic intern. După două lovituri de stat militare - în 2020 și 2021 - junta care conduce țara a expulzat forțele franceze și misiunea ONU de menținere a păcii MINUSMA, înlocuindu-le cu mercenari din grupul Wagner, rebranduiți ulterior sub denumirea Africa Corps. Această schimbare radicală de strategie de securitate nu a redus violența, ci, conform majorității rapoartelor independente, a contribuit la agravarea situației pentru populația civilă.

Sahelul este astăzi una dintre cele mai volatile regiuni ale lumii, cu trei guverne conduse de juntă militară - Mali, Burkina Faso și Niger - care au format o alianță proprie, Alliance des États du Sahel, rupând legăturile cu CEDEAO și cu Occidentul. Această izolare diplomatică lasă populațiile civile extrem de vulnerabile, fără mecanisme internaționale de protecție funcționale.

Un atac de această anvergură trimite semnale clare dincolo de granițele Maliului. În primul rând, arată că grupările jihadiste nu au fost slăbite semnificativ în ciuda prezenței Wagner și a retoricii victorioase a juntei de la Bamako. În al doilea rând, ridică presiunea pe statele vecine - Coasta de Fildeș, Ghana și Senegal - care până acum au rezistat destabilizării, dar se află în bătaia valului.

Rămâne de văzut dacă amploarea acestui atac va determina comunitatea internațională să regândească implicarea în Sahel sau dacă izolarea autoimpusă a juntei maliene va bloca orice răspuns coordonat. Ce e cert: Sahelul arde din nou, iar flăcările nu recunosc granițe.

Sursa: BBC News