Elvis Presley, omul care a schimbat muzica populară în anii '50, ajunge acum în mijlocul celei mai fierbinți dispute din tehnologie. Grupul care deține drepturile asupra muzicii și licenței lui Elvis a deschis un proces de 41 de milioane de dolari împotriva Anthropic, compania din spatele chatbotului Claude. Acuzația: modelul AI ar fi fost antrenat pe 274 de piese ale Regelui, fără nicio permisiune.

Plângerea a fost depusă pe 23 octombrie de Authentic Brands Group, compania care controlează muzica și imaginea lui Presley, împreună cu mai mulți co-reclamanți care dețin drepturi asupra moștenirii muzicale a lui Presley. Printre piesele menționate se numără «Can't Help Falling in Love», «Don't Be Cruel», «Farther Along», «If You Think I Don't Need You» și «Run On». Reclamanții cer aproximativ 150.000 de dolari per piesă, ceea ce înseamnă în total circa 41 de milioane de dolari.

Avocatul principal, Richard Busch, a descris situația în termeni duri. Potrivit lui, reclamanții vor să-și apere drepturile exclusive împotriva unei companii care «și-a construit întregul model de business pe încălcarea drepturilor de autor, la o scară nemaivăzută până acum». Busch a adăugat că reclamanții Elvis sunt «profund protectori» față de aceste cântece emblematice.

Un purtător de cuvânt al Anthropic a răspuns scurt pentru Pitchfork: «Nu suntem de acord cu aceste pretenții și intenționăm să ne apărăm integral în acest caz». Compania nu a oferit alte detalii despre strategia de apărare.

Ce face procesul special este chiar structura lui. Anthropic a mai fost dat în judecată de case de discuri mari și de edituri muzicale. Cazul Elvis este însă unul dintre primele procese cu vizibilitate mare în care deținătorul catalogului unui singur artist ia singur pe cineva la rost pentru antrenarea unui model AI. Nu e o coaliție de industrie, ci un nume legendar, cu o marcă intens protejată, care deschide frontul.

Plângerea susține că Anthropic a folosit piesele pentru a crea «lucrări derivate fără licență» cu ajutorul lui Claude. Mai mult, documentul pretinde că problema persistă chiar și după ce compania ar fi introdus așa-numitele «măsuri de protecție» în urma proceselor anterioare. Ca dovadă, reclamanții citează un răspuns al chatbotului la o cerere de a recrea anumite piese «pentru un public modern». Potrivit plângerii, Claude ar fi recunoscut singur că rezultatele rămân foarte apropiate de originale, cu aceeași structură, aceleași refrene reutilizate cu mici schimbări de formulare și seturi complete de strofe, refrene și punți. În cuvintele atribuite chatbotului, asta ajunge dincolo de «inspirat de» și înseamnă reproducerea piesei protejate, chiar și atunci când cuvintele sunt schimbate.

Trebuie spus clar: acestea sunt afirmațiile reclamanților, nu concluzii ale vreunei instanțe. Anthropic contestă acuzațiile, iar procesul abia a fost depus. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor accepta ideea că antrenarea unui model pe muzică protejată, urmată de generarea unor variante apropiate, încalcă dreptul de autor. Întrebarea de fond rămâne deschisă pentru toată industria: unde se termină «învățarea» dintr-o piesă și unde începe copierea ei?

Pentru artiști și deținătorii de cataloage, miza e uriașă. Dacă un asemenea proces ajunge la o hotărâre favorabilă, ar putea deschide drumul către plăți sau licențe obligatorii pentru muzica folosită în antrenarea AI. Dacă pierde, companiile tech ar putea lua decizia ca un semnal verde pentru a continua exact ca până acum.

Faptul că tocmai Elvis, probabil cel mai protejat brand muzical din lume, este în prim-plan face cazul și mai greu de ignorat. Moștenirea lui valorează sute de milioane în licențe, iar cei care o administrează nu au obiceiul să lase lucrurile la voia întâmplării. Un proces de 41 de milioane este, în acest context, mai mult decât o cerere de despăgubire. Este un mesaj pentru întreaga industrie AI: muzica nu se mai ia pe gratis.

Până când instanța va decide ceva, cazul rămâne un test uriaș pentru relația tot mai tensionată dintre industria muzicală și companiile de inteligență artificială. Iar Regele rock and roll-ului, la aproape 50 de ani de la moartea sa, ar putea ajunge să decidă regulile jocului pentru muzica din era algoritmilor.