Netflix se confruntă cu un val de critici pentru cel mai nou capitol din seria sa de docudrame Monster, de această dată dedicat cazului Lizzie Borden, femeia acuzată în 1892 de uciderea tatălui și a mamei sale vitrege în Massachusetts. Serialul, intitulat Monster: The Lizzie Borden Story, a fost acuzat de spectatori și critici că sexualizează un caz real de crimă, prin modul în care portretizează o presupusă relație romantică între Borden și Bridget Sullivan, servitoarea familiei.

Conform ladbible.com, co-creatorul serialului, Ian Brennan, a vorbit deschis despre decizia creativă de a explora zvonurile legate de sexualitatea lui Borden. Brennan a descris teoriile despre orientarea sexuală a acesteia drept «un lucru interesant de explorat din punct de vedere dramatic». Declarația a alimentat și mai mult controversa, mulți acuzând producția că folosește identitatea sexuală a unei femei reale, moarte de mai bine de un secol, ca pe un instrument narativ de senzaționalizare.

Cazul Lizzie Borden este unul dintre cele mai cunoscute mistere criminalistice din istoria Statelor Unite. Borden a fost judecată pentru dubla crimă cu topor asupra părinților ei, dar a fost achitată în 1893, în ciuda dovezilor circumstanțiale copleșitoare împotriva ei. De-a lungul deceniilor, cazul a devenit subiect de cărți, filme, piese de teatru și chiar un cântecel pentru copii, dar niciodată nu s-a stabilit cu certitudine vinovăția ei. Speculațiile despre viața personală a lui Borden, inclusiv presupusa relație cu Bridget Sullivan, au circulat de mult timp în cercurile true crime, fără însă a fi confirmate istoric.

Este seria Monster de la Netflix a devenit un fenomen cultural încă din 2022, odată cu lansarea primului sezon dedicat lui Jeffrey Dahmer, care a stârnit controverse similare legate de etica portretizării unor criminali reali și a victimelor lor. Fiecare nou sezon al francizei pare să repete același tipar: audiență uriașă, urmată aproape imediat de acuzații că platforma exploatează tragedii reale pentru divertisment. Diferența, de această dată, este că nu criminalul în sine este cel sexualizat, ci relația presupusă a acestuia cu o altă femeie reală, ceea ce a adus în discuție și problema reprezentării comunității LGBTQ în producții true crime.

Criticii serialului susțin că transformarea unei posibile relații între două femei într-un element central al intrigii riscă să reducă identitatea de gen și orientarea sexuală la un simplu artificiu narativ, folosit pentru a atrage atenția publicului. Acest tip de controversă nu este nouă pentru Netflix, care în ultimii ani a fost acuzat în repetate rânduri că estompează granița dintre documentar și ficțiune atunci când vine vorba de cazuri criminale reale, ridicând întrebări etice despre consimțământul familiilor victimelor și despre responsabilitatea față de adevărul istoric.

Rămâne de văzut dacă presiunea publică va determina Netflix sau echipa de producție să ofere un răspuns oficial suplimentar sau să ajusteze modul în care promovează serialul. Deocamdată, controversa pare să alimenteze exact tipul de discuție virală pe care platforma pare, în mod ironic, să și-l dorească pentru fiecare nou capitol din franciza Monster. Ce este cert este că, la peste 130 de ani de la crimele din Fall River, povestea lui Lizzie Borden continuă să divizeze publicul, de această dată nu din cauza întrebării dacă a fost sau nu vinovată, ci din cauza modului în care Hollywood-ul alege să îi spună povestea.