O investigatoare de poliție din Statele Unite este acuzată că a efectuat peste 4.000 de căutări ilegale folosind rețeaua de camere Flock Safety, un sistem de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare (ALPR) folosit de mii de departamente de poliție din toată țara. Este vorba despre Laurie Moore, 47 de ani, angajată de 13 ani a poliției din Albany County, New York. Conform Futurism, ancheta nu a pornit dintr-un audit intern de rutină, ci de la un pont primit vineri din exterior, care a indicat-o direct pe Moore; abia după acel semnal a fost derulat, împreună cu Flock, un audit intern care a confirmat tiparul de utilizare abuzivă. Moore este acuzată de official misconduct și falsificare de acte în grad II, ambele contravenții penale minore (misdemeanors), pasibile de maximum doi ani de închisoare; termenul de judecată a fost stabilit pentru 24 septembrie. Un alt membru din conducerea departamentului a fost, de asemenea, suspendat în urma anchetei.

Din cele peste 4.000 de căutări efectuate, aproximativ 3.000 au vizat o singură plăcuță de înmatriculare: cea a mașinii fostei sale iubite. Celelalte căutări au vizat patru plăcuțe suplimentare, aparținând altor cunoscuți ai investigatoarei. Practic, un singur angajat a folosit un instrument gândit pentru anchete penale ca să urmărească, luni de zile, mișcările unei foste partenere. Șeriful Craig Apple a comentat cazul spunând că "literally breaks my heart" (literalmente îmi frânge inima), subliniind că Albany County are instalate 32 de camere Flock, toate accesibile personalului autorizat al departamentului.

Camerele Flock sunt instalate în mii de orașe americane și scanează automat plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor care trec, comparându-le cu baze de date ale poliției pentru a semnala vehicule furate, suspecți căutați sau alte situații de interes legal. Problema, spun criticii de multă vreme, este că sistemul oferă acces la un volum uriaș de date de mișcare ale cetățenilor obișnuiți, fără suficiente bariere care să împiedice folosirea abuzivă a acestuia. Cazul din Albany arată cât de ușor poate fi ocolit acest control atunci când accesul depinde, în esență, de buna-credință a fiecărui utilizator autorizat.

Flock Safety a anunțat luna trecută o serie de modificări ale platformei, printre care un instrument de audit automat (audit assistance tool), menit să semnaleze automat conducerii departamentelor de poliție căutările considerate suspecte, tocmai pentru a preveni situații precum cea din Albany. Rămâne de văzut dacă acest instrument ar fi putut detecta mai devreme tiparul lui Moore sau dacă abuzul ar fi continuat nedetectat, în lipsa pontului primit din exterior. Practic, responsabilitatea pentru monitorizarea utilizării corecte cade, în continuare, în mare parte pe umerii fiecărui departament de poliție în parte, chiar dacă Flock începe să adauge unelte suplimentare de control.

Semnificația acestui scandal depășește cazul unei singure investigatoare. El scoate în evidență o problemă structurală: tehnologiile de supraveghere de masă sunt adoptate rapid de autoritățile locale, adesea fără audituri riguroase sau protocoale clare de responsabilizare. Când controlul intern eșuează, rezultatul este exact ceea ce s-a întâmplat aici – un singur om cu acces la o bază de date uriașă, capabil să urmărească mișcările unor persoane apropiate fără nicio justificare legală, timp îndelungat, fără ca nimeni să observe imediat.

Practic, arhitectura acestor sisteme pune încrederea înaintea verificării. Camerele Flock nu cer, implicit, o justificare documentată pentru fiecare căutare – ceea ce înseamnă că abuzul poate trece neobservat luni sau chiar ani, până când cineva decide să investigheze tiparele de utilizare sau, ca în cazul de față, până când vine un pont din afara sistemului. Este exact genul de vulnerabilitate pe care experții în protecția datelor o critică de ani de zile, avertizând că tehnologia de supraveghere se dezvoltă mai rapid decât reglementările care ar trebui să o țină sub control.

Subiectul nu este unul strict american. Și în România, rețelele de camere cu recunoaștere automată a plăcuțelor se extind rapid: IGPR a atribuit recent un contract de 51,5 milioane de lei, câștigat de Vodafone și Arctic Stream, pentru instalarea a 1.100 de camere LPR fixe la nivel național, iar prin proiectul e-SIGUR sunt prevăzute încă aproximativ 400 de camere radar cu funcție de recunoaștere a plăcuțelor. Cu alte cuvinte, infrastructura care ar putea permite, teoretic, situații similare celei din Albany County există deja, sau este pe cale să fie instalată, și pe drumurile din România, ceea ce face cu atât mai relevantă întrebarea cine și cum verifică folosirea acestor date.

Rămâne de văzut ce consecințe legale va suporta Laurie Moore după termenul din 24 septembrie și dacă acest caz va determina schimbări suplimentare în politicile Flock Safety sau ale departamentelor de poliție care folosesc sistemul. Cert este că scandalul alimentează un val tot mai puternic de neîncredere publică față de camerele de supraveghere bazate pe recunoașterea plăcuțelor, într-un moment în care tot mai multe comunități americane cer limitarea sau eliminarea completă a acestor contracte. S-ar putea ca acest caz să devină un punct de referință în dezbaterea despre limitele supravegherii digitale în spațiul public, inclusiv pentru țări precum România, aflate abia la începutul acestui proces.