Cofondatorul PayPal și Palantir are o obsesie care nu apare în prezentările de startup: sfârșitul lumii. Peter Thiel a ținut în ultimii ani prelegeri închise despre Antihrist, iar înregistrările lor au ajuns la The Verge. Redacția americană a ascultat și a citit toate cele patru prelegeri ținute la Roma, în martie. Concluzia analizei semnate de David Gibson, directorul Center on Religion and Culture de la Universitatea Fordham, este mai puțin spectaculoasă decât aura de secret ar sugera.

Subiectul îl pasionează pe Thiel de peste trei ani. A început în 2023, la un discurs ținut la Catholic University of America. Din 2025, prelegerile au devenit evenimente cu invitație, ținute la San Francisco, fără public larg. Thiel a explicat chiar el logica: este o strategie bună de marketing să faci pe toată lumea să audă despre ceva fără să lași pe nimeni în sală. Seria de prelegeri de la Roma, la doi pași de Vatican, a atras, bineînțeles, și mai multă atenție.

Spre deosebire de multe prelegeri de acest gen, cea despre Antihrist nu e un spectacol de motivație. Thiel se întreabă dacă lumea merge spre al Treilea Război Mondial sau spre un al doilea Război Rece. În prima prelegere, el compară finalul primului Război Rece, pe care îl vede ca pe o pace dreaptă, cu ce ar putea urma acum.

Aici apare ideea lui centrală. Dacă un nou război mondial ar fi inevitabil nedrept, frica de Armaghedon ne împinge să acceptăm pacea cu orice preț. Iar o pace grăbită, spune Thiel, e probabil una nedreaptă. El citează versetul din 1 Tesaloniceni 5:3 și susține că sloganul Antihristului este exact «pace și siguranță».

De aici derivă și țintele lui preferate. Thiel vede în «safetyism», în obsesia pentru siguranță, anticamera Antihristului. În acest cadru intră inclusiv curentul altruismului eficient, filozofia care motivează o bună parte din mișcarea de siguranță în AI, de la Anthropic până la organizația de supraveghere METR. Pentru adepții ei, oprirea unui dezastru provocat de AI e esențială ca să fie salvați cât mai mulți oameni. Thiel susține însă că tocmai această grijă ar putea aduce Antihristul.

Analiza The Verge este tăioasă cu pretenția de originalitate. Thiel spune că Antihristul îl interesează în principal pentru că nimeni altcineva nu vorbește despre el. Gibson răspunde că afirmația ar surprinde pe oricine are o minimă familiaritate cu creștinismul american. Escatologia, adică studiul «ultimelor lucruri», este în opinia lui unul dintre impulsurile centrale ale religiei americane, încă din marile treziri spirituale de dinainte de secolul XX.

Textul îl descrie pe Thiel ca pe o coțofană intelectuală. El citește Biblia, scrieri ale unui viitor papă dinainte de pontificat, romanul «Lord of the World» al lui Robert Hugh Benson din 1907 și poezie scoțiană semi-obscură. Le amestecă într-o interpretare adesea surprinzător de literală a venirii Antihristului. Într-un moment aproape comic, el notează că Isus a murit la 33 de ani, dar că în această gerontocrație «66 e noul 33».

Verdictul lui Gibson este că, după tot arsenalul de referințe, rezultatul este o viziune evanghelică americană destul de standard, chiar fundamentalistă. Thiel e mai puțin un gânditor religios coerent și mai mult un reambalator de idei recognoscibile. El le îmbracă în retorica unui tehnolog devenit teolog amator și le folosește ca să-și promoveze propria ideologie. Scopul lui, ca al oricărui vizionar apocaliptic, este să împartă lumea în mântuiți și damnați, iar el însuși se așază printre cei drepți.

Contextul contează. Thiel este un protestant care se descrie ca «creștin heterodox», un miliardar gay născut în Germania într-un mediu în care renașterea religioasă e, de regulă, optimistă. Mișcări precum ACTS 17 Collective promovează un mesaj despre auto-îmbunătățire prin Isus, pe gustul Bay Area-ului. Thiel e pe dos: sumbru, apocaliptic, obsedat de final.

Ieșirea la lumină a prelegerilor are un moment bine ales. Thiel și-a rezumat ideile într-un eseu publicat în iulie în revista First Things, intitulat «The Pope and the Antichrist». Eseul umple golurile din prelegeri și permite, în sfârșit, o lectură de ansamblu.

Ce rămâne de văzut este cât din această teologie influențează deciziile unuia dintre cei mai bine conectați investitori din tech. Textul nu pretinde că ar avea o dovadă directă. Dar o lume în care frica de AI și frica de Antihrist se ciocnesc în aceleași cercuri de putere merită urmărită de aproape.