SpaceX a bifat vineri o nouă lansare de sateliți Starlink din noua generație V3, dar a ratat din nou recuperarea boosterului Super Heavy - al doilea eșec consecutiv de acest tip, conform TechCrunch. Lansarea în sine a fost un succes, dar problema cu boosterii care nu mai revin acasă ridică întrebări tot mai incomode despre fiabilitatea operațiunilor SpaceX. Contextul bursier amplifică presiunea: SpaceX, devenită companie publică în iunie 2026, a văzut acțiunile scăzând de la $200 la $115, iar după acest eșec s-a mai adăugat un declin de 2%.

Sateliții Starlink V3 reprezintă o nouă generație față de cei actuali, capabilă să ofere viteze mai mari și o acoperire mai bună. Programul Starlink este coloana vertebrală financiară a SpaceX și funcționează ca un motor care finanțează proiectele mai ambițioase ale companiei, inclusiv racheta Starship. Sateliții lansați în această misiune au urmat o traiectorie suborbitală și au ars la reintrarea în atmosferă după aproximativ 20 de minute - Starship nu a atins încă orbita, misiunea testând deocamdată doar capacitatea de deployment, nu plasarea efectivă în constelație. Trecerea la generația V3 era totuși așteptată să îmbunătățească semnificativ capacitățile rețelei odată ce sistemul va fi complet operațional.

Problema apare la capitolul recuperare. Modelul de afaceri al SpaceX se bazează în mare parte pe reutilizarea boosterilor Super Heavy - componenta inferioară a rachetei Starship, care în această misiune urma să aterizeze simulat în apele Golfului Mexic, nu să fie recuperată pe o platformă. Un booster pierdut înseamnă costuri suplimentare și mai puțin ritm de lansări. Două eșecuri consecutive la recuperare nu sunt un dezastru în sine, dar ies din tiparul de fiabilitate aproape perfectă pe care SpaceX l-a construit în ultimii ani. Compania nu a oferit, conform surselor disponibile, o explicație publică detaliată pentru cel de-al doilea eșec consecutiv.

Contextul mai larg e important. SpaceX se află simultan în mijlocul dezvoltării Starship, racheta gigantică menită să ducă oameni pe Lună și, eventual, pe Marte. Programul Starship a avut propriile eșecuri spectaculoase de recuperare a boosterelor Super Heavy în teste anterioare, dar ultimele misiuni au arătat progrese. Problema e că orice semn de instabilitate în programul Starship/Super Heavy - calul de bătaie pe care SpaceX mizează pentru viitor - atrage atenția investitorilor și clienților instituționali, inclusiv NASA și agenții guvernamentale care depind de lansările SpaceX.

Rămâne de văzut dacă cele două eșecuri consecutive reprezintă o anomalie izolată sau un simptom al unor probleme tehnice mai profunde. SpaceX a demonstrat în trecut că poate diagnostica și rezolva rapid problemele, dar s-ar putea ca presiunea de a lansa tot mai des - pentru a testa și rafina sistemul Starship/Super Heavy - să fi dus la compromisuri în proceduri. Industria urmărește cu atenție: concurenți precum Amazon Kuiper și OneWeb ar putea profita de orice slăbiciune percepută a liderului de piață.