Subiectul uniformelor școlare a ajuns și în podcast, iar discuția a pornit de la o întâmplare cât se poate de personală. În episodul 30 din Internet Bârfe, Speak și Florin Ristei au vorbit despre proiectul de lege privind uniformele, despre bullying și despre cine are de câștigat, concret, din toată povestea asta.

Speak a povestit că nepoata lui de șase ani a fost făcută grasă de un coleg la școală și că s-a plâns mamei. Reacția lui a fost una directă: a învățat-o să riposteze cu un gest, recunoscând singur că probabil va fi criticat pentru sfatul ăsta. Nu a vorbit însă din afara subiectului, ci din experiență proprie.

„Și bullying mi-am luat eu la școală, păi cu bătăi, cu dezbrăcat, cu furat de haine, cu toate alea”, a spus Speak, explicând că știe foarte bine cum arată fenomenul din interior.

De aici, discuția a alunecat spre proiectul de lege a uniformelor școlare. Speak a spus că ideea i se pare OK și a dat exemplul unei prietene care povestea despre copii marginalizați la școală pentru că nu aveau branduri precum Golden Goose. Logica lui e simplă: dacă toată lumea poartă același lucru, dispare competiția pe haine scumpe, iar copiii ai căror părinți nu își permit asemenea cheltuieli nu mai sunt împinși automat în afara grupului.

Florin Ristei a avut o poziție mai nuanțată. A spus că nu este de acord cu motivele inițiatorilor proiectului, un grup de parlamentari PSD, și că nu crede că bullying-ul va dispărea doar pentru că elevii vor purta uniformă. În schimb, ideea în sine îi place, dar dintr-un alt unghi.

„Eu nu cred că o să dispară bullying-ul ăsta doar pentru asta, dar mie îmi place uniforma din alt motiv. Tocmai din ăsta pe care l-ai zis tu. Simți că aparții unui loc”, a spus Florin Ristei.

Sentimentul de apartenență la un grup e, în viziunea lui, principalul argument. Ristei a mai spus că fiecare școală ar trebui să își hotărască singură uniforma, în loc să existe un model unic impus de sus, idee pe care proiectul o prevede deja, modelul urmând să fie stabilit de consiliul de administrație al fiecărei școli, cu acordul părinților, iar firmele care produc hainele ar trebui alese prin licitație publică, nu pe alte criterii.

Și aici a venit partea în care cei doi au atins punctul sensibil al discuției: banii. Ambii au ridicat problema riscului ca firmele producătoare să profite de pe urma contractelor cu statul, iar Ristei a fost destul de categoric în privința asta, spunând că e evident ce urmează să se întâmple dacă legea va intra în vigoare.

Ca să își susțină punctul, Ristei a povestit că imediat după apariția știrii despre uniforme a văzut deja un panou publicitar mare pe acest subiect, în timp ce mergea cu scuterul spre oraș. Era chiar primul panou pe care l-a văzut, cu mesaj despre uniforme școlare, iar asta i s-a părut un semn cât se poate de limpede că piața s-a mișcat mai repede decât discuția publică.

Concluzia celor doi nu a fost una tranșantă. Speak rămâne la ideea că uniforma elimină cel puțin o parte din presiunea pe branduri, în timp ce Ristei crede că bullying-ul își va găsi oricum alte motive, dar că apartenența la un grup rămâne un câștig real. Pe partea de contracte și licitații, însă, amândoi se așteaptă ca firmele producătoare să facă bani frumoși din contractele cu statul, mai ales că USR a estimat în Senat costuri de peste 1,2 miliarde lei pentru stat.