Dacă ai crezut că uraganul Polo a fost un caz izolat, experții spun că ar fi bine să nu te obișnuiești cu ideea. Furtuna a stabilit un record pentru timpul petrecut la Categoria 5 în Pacific, iar specialiștii avertizează că cel mai probabil nu e ultima de acest fel. Motivul are două nume: „super” El Niño și încălzirea globală.

El Niño e un fenomen climatic natural, un ciclu care apare atunci când apele de la suprafața Pacificului tropical central și estic devin neobișnuit de calde. Încălzirea aceea nu rămâne fără urmări: poate declanșa evenimente meteo extreme în multe părți ale lumii. Anul acesta, Mexicul și sud-vestul SUA au văzut deja cum arată asta în practică, iar Polo e cel mai la îndemână exemplu.

Ce spune experta despre Polo

Climatologa Friederike Otto, coordonatoarea World Weather Attribution și coautoare a studiului publicat pe 15 octombrie de World Weather Attribution și Climate Central, a explicat cât de mult a contat fiecare factor. Potrivit ei, atât El Niño, cât și schimbările climatice au făcut ca uraganul să fie mai puternic decât ar fi fost altfel. Dar, a precizat ea, efectul schimbărilor climatice este chiar mai mare decât cel al lui El Niño.

Aici e miezul problemei, iar diferența contează enorm. El Niño vine și pleacă, e un ciclu care se schimbă de la un an la altul. Încălzirea globală însă nu are buton de pauză. Otto a rezumat asta într-o frază: El Niño vine și trece, dar schimbările climatice doar se înrăutățesc.

De aici derivă și avertismentul care dă fiori. Fiecare uragan care se formează acum în Pacificul de Est poartă cel puțin această amprentă climatică, adică vine deja cu o doză suplimentară de forță. Iar atâta timp cât continuăm să ardem combustibili fosili, spune ea, efectul acesta nu va face decât să crească.

Cum explici simplu legătura

Poți să te gândești la El Niño ca la un amplificator temporar, iar la schimbările climatice ca la un volum de bază care urcă permanent. Când cele două se suprapun, rezultatul e o furtună care depășește ce ar fi produs oricare dintre ele separat. Polo a fost exact o astfel de suprapunere, de unde și recordul de timp petrecut la Categoria 5.

Polo a atins 285 km/h vânt susținut și o presiune de 892 mbar, a doua cea mai joasă din istoria Pacificului, și a stat 2,5 zile la Categoria 5, un record. Potrivit studiului, încălzirea globală i-a adăugat aproape 10 km/h, iar El Niño aproximativ 8 km/h. Schimbările climatice au făcut condițiile care au alimentat furtuna de 23 de ori mai probabile, El Niño de 14 ori.

Ce înseamnă asta pentru iarna din SUA

El Niño nu schimbă doar uraganele. Maiya May, comunicatoare științifică la PBS Digital Studios, a explicat pentru UNILAD cum se mută tiparele meteo pe tot continentul. În SUA există mai mulți curenți-jet, iar cel de latitudine medie e cel care mută de obicei vremea peste țară.

În anii cu El Niño, bazinul de apă caldă care alimentează furtunile din Pacific se deplasează spre est. Asta schimbă complet tiparele meteo globale. În loc să domine vremea americană ca de obicei, curentul-jet de latitudine medie e împins spre nord, în Canada.

În schimb, curentul-jet subtropical se întinde peste sudul Statelor Unite, aducând un adevărat „furtun” de umezeală din Pacific. Rezultatul, a explicat May, este că ploile devin mult mai probabile în Sud, în timp ce nord-vestul Pacificului rămâne mai cald și mai uscat.

Un avertisment care vine din timp

O veste relativ bună, dacă o putem numi așa, e că nu suntem prinși total nepregătiți. May a precizat că ciclurile El Niño se întind pe mai mulți ani, iar oamenii de știință le pot urmări cum se dezvoltă. Asta oferă o fereastră timpurie către vremea de iarnă cu luni înainte.

Pe scurt, semnalele sunt vizibile cu mult înainte să înceapă haosul. Întrebarea nu e dacă putem anticipa, ci cât de bine alegem să ne pregătim.

De ce contează dincolo de Pacific

Poate că Polo s-a format departe de Europa, dar logica din spatele lui nu ține de geografie. Un ocean mai cald alimentează furtuni mai puternice oriunde ar fi, iar un climat care se încălzește constant schimbă regulile jocului pentru toată lumea. Cei care trăiesc pe coaste, în zone expuse inundațiilor sau în regiuni dependente de agricultură simt asta primii, dar efectele economice și umane nu respectă granițele.

Avertismentul expertei e, în esență, o proiecție: dacă ritmul actual de emisii continuă, uraganele de acest tip vor deveni mai frecvente și mai intense. Nu e un scenariu spus la mișto pentru titluri, ci concluzia directă a unei cercetătoare care compară ce a făcut fiecare factor în parte. Trei climatologi independenți, Jeff Masters, Michael Mann și Carl Schreck, cred însă că studiul subestimează efectul încălzirii globale.

Ce urmează

UNILAD notează că aceste avertismente vin într-un context în care vremea imprevizibilă a marcat deja tot anul. Rămâne de văzut cât de rapid vor reacționa guvernele și cât de bine se vor pregăti comunitățile din calea furtunilor. Ce se poate spune acum este că Polo nu pare un accident al naturii, ci un exemplu timpuriu al noii normalități.

Dacă El Niño e ciclul care vine și pleacă, încălzirea globală e prezența care rămâne. Iar între cele două, uraganele par să fie primele care ne transmit mesajul, cu toată forța lor.