Un whistleblower care a lucrat direct în echipa Tesla responsabilă de Full Self-Driving a ieșit public cu dezvăluiri șocante despre cum a fost dezvoltat sistemul de condus autonom - și imaginea care reiese e departe de promisiunile strălucitoare ale lui Elon Musk. Conform Futurism, descrierile sunt atât de grave încât pun sub semnul întrebării siguranța oricărei Tesla care circulă pe stradă chiar acum.

Whistleblower-ul, Javier Medrano, și-a depus personal procesul la tribunalul federal din Houston și a vorbit cu The Independent pe nume, descrie un mediu de lucru în care termenele de lansare au contat mai mult decât testarea riguroasă. Funcții critice ale sistemului Full Self-Driving au ajuns în mâinile utilizatorilor fără să fie validate corespunzător - adică fără ca inginerii să știe cu certitudine cum se comportă în scenarii-limită. Presiunea internă pentru a livra rapid actualizări era, conform declarațiilor, atât de intensă încât procesele de verificare a siguranței erau comprimate sau chiar sărite. Mai îngrijorător, se pare că rapoartele interne care semnalau probleme critice ajungeau uneori să fie ignorate sau minimizate în favoarea unui calendar de lansare agresiv. Whistleblower-ul mai descrie situații în care testele pe drumuri publice au continuat chiar și atunci când inginerii știau că există anomalii nerezolvate în cod - un risc asumat față de șoferii reali, transformați practic în cobai involuntari.

Aceste dezvăluiri nu apar în vid. Tesla a fost sub presiune constantă din partea autorităților americane de reglementare în domeniul siguranței auto, NHTSA, care a deschis mai multe anchete asupra comportamentului Full Self-Driving în accidente. Compania a emis mai multe recall-uri forțate, inclusiv pentru situații în care mașinile ignorau semne de stop sau aveau comportamente impredictibile la intersecții. Critica fundamentală ridicată de whistleblower nu e că sistemul e imperfect - orice tehnologie emergentă are bug-uri - ci că imperfecțiunile cunoscute au ajuns pe șosele publice din motive comerciale, nu tehnice. Asta ridică o problemă de etică și de responsabilitate juridică fără precedent în industria auto.

Cazul Tesla nu e singular în Silicon Valley, dar e cel mai vizibil. Modelul „move fast and break things" a funcționat decent în domenii unde erorile costă date pierdute sau funcții care nu merg. Aplicat vehiculelor care circulă la 120 km/h, același model poate costa vieți. Comparabil este și cazul Boeing 737 MAX, unde presiunea comercială a îngropat rapoarte de siguranță - cu consecințe pe care toată lumea le cunoaște. Diferența e că, în cazul Tesla, platforma de testare o constituie traficul public real, iar utilizatorii plătesc suplimentar pentru privilegiul de a fi involuntar parte din experiment.

Dezvăluirile whistleblower-ului ar putea accelera presiunile legislative deja existente în SUA și Europa pentru reglementarea mai strictă a vehiculelor autonome. Tesla, ca obicei, nu a comentat public pe marginea acestor acuzații specifice. Rămâne de văzut dacă autoritățile de reglementare vor acționa mai rapid după această expunere sau dacă ciclul se va repeta: scandal, promisiuni, alt update, alt scandal. Cert e că întrebarea nu mai e dacă Full Self-Driving are probleme, ci câte dintre ele circulă chiar acum printre noi.