Războiul rece dintre UEFA și FIFA tocmai a primit un termen-limită oficial. Forul european a cerut FIFA să elibereze documente-cheie și să răspundă la toate întrebările legate de guvernanță și de procesul decizional până pe 2 noiembrie. Cererea e cuprinsă într-o scrisoare văzută de BBC Sport, semnată de secretarul general UEFA, Theodore Theodoridis, și adresată conducerii organizației conduse de Gianni Infantino.

Scrisoarea are opt pagini și conține 42 de întrebări. UEFA susține că FIFA nu a răspuns la «o serie de întrebări fundamentale». Mai mult, documentele și informațiile cerute nu au fost furnizate deloc. Un detaliu care contează: Infantino a cerut ca întrebările să-i fie trimise în scris, după ce acestea fuseseră ridicate la ședința Consiliului FIFA din săptămâna precedentă.

Contextul e unul tensionat. La Consiliul FIFA de joi, Infantino și-a cerut scuze pentru planul de «vânzare» a Cupei Mondiale, dar nu a oferit o explicație completă despre cum a fost conceput acel proiect. Planul purta numele de Fifa Forward Enterprise (FFE), o schemă de investiții private, iar scuzele nu au închis subiectul. UEFA scrie negru pe alb că retragerea FFE, recunoașterea greșelilor și anunțul unor «potențiale reforme de guvernanță» nu explică cum au fost luate deciziile și de ce Consiliul FIFA nu a fost implicat la momentul potrivit.

Ce vrea să afle UEFA despre FFE? Aproape totul. Când a apărut ideea, cine a propus-o, cine a autorizat dezvoltarea proiectului și cine din administrația FIFA a fost implicat. Europenii întreabă și ce măsuri concrete vor fi luate ca astfel de scăpări să nu se repete. Mai delicată e întrebarea dacă Infantino ar fi deținut sau ar fi urmărit să dețină vreo funcție în FFE, fie pe durata mandatului, fie după.

Un alt capitol sensibil privește firma Thrive Capital, selectată ca investitor principal. UEFA întreabă de ce s-a semnat un acord de exclusivitate fără consultarea Consiliului FIFA și fără licitație competitivă, în condiții de confidențialitate strictă. Scrisoarea notează și legăturile firmei cu familia persoanei care a primit Premiul FIFA pentru Pace. Joshua Kushner este fratele ginerelui lui Donald Trump, iar Trump este cel premiat. UEFA cere să afle cine a hotărât înființarea premiului, cu ce scop și cine a decis că Trump ar trebui să-l primească.

Există și o întrebare despre o posibilă anchetă în SUA. Potrivit UEFA, mai multe surse spun că, cu două zile înaintea votului biroului consiliului de conducere pe FFE, Infantino le-ar fi spus membrilor că autoritățile americane investighează administrația FIFA. UEFA îl întreabă dacă a spus asta, pe ce informații se baza, de ce a adus vorba chiar atunci și dacă s-a gândit că ar putea pune presiune pe membri înainte de vot. BBC Sport a cerut UEFA să precizeze la ce anchetă se referă.

Banii sunt o piesă importantă a puzzle-ului. Când planul FFE a ieșit la iveală, Infantino le-a promis celor 211 federații membre câte 40 de milioane de dolari dacă îl susțin și a fixat termen-limită 19 septembrie pentru o primă tranșă de 20 de milioane. După abandonarea schemei, UEFA și Concacaf au cerut ca FIFA să plătească din rezerve cel puțin 10 milioane fiecărei federații. Săptămâna trecută, Infantino a acceptat și a propus mărirea fondurilor pentru dezvoltarea fotbalului cu 3,4 miliarde de dolari. UEFA insistă acum pe o întrebare logică: de ce a fost finanțarea mărită prezentată împreună cu FFE și investitori externi, când FIFA avea resursele să plătească direct?

Un alt dosar scos la lumină este cel al lui Folarin Balogun. Atacantul american a evitat suspendarea imediată după ce a fost eliminat la Cupa Mondială, după ce Trump i-ar fi cerut lui Infantino o revizuire a deciziei. FIFA susține că comisia de disciplină e independentă, dar comisia sa juridică analizează acum o modificare a codului disciplinar care ar preveni o repetare. UEFA întreabă ce anume i-a cerut Trump lui Infantino, ce a răspuns acesta și dacă cazul ar fi fost revizuit fără acea intervenție. Cere și corespondența dintre președintele comisiei de disciplină și administrația FIFA, plus motivarea scrisă completă a deciziei.

Scrisoarea abordează și suspiciunea unui al doilea salariu pentru Infantino, de la entitatea americană care organizează Cupa Mondială, nedeclarat în raportul anual. FIFA a negat plata unui al doilea salariu și respinge ferm acuzațiile de lipsă de transparență. UEFA cere totuși clarificări despre natura, suma și baza legală a unor eventuale plăți, inclusiv dacă au fost impozitate. Printre alte subiecte se numără discuțiile despre o criptomonedă FIFA, investiția de 75 de milioane de dolari în Palestina prin Board of Peace, pauza prelungită de 27 de minute din finala Cupei Mondiale și pauzele obligatorii de hidratare.

Tonul scrisorii e clar: refuzul de a dezvălui informații trebuie justificat individual, cu motive precise, iar răspunsurile nu pot aștepta următoarea ședință a Consiliului. Reformele viitoare nu pot înlocui controlul asupra deciziilor deja luate. Detaliu juridic: sursele indică faptul că FIFA e limitată în răspunsuri de acțiunea în justiție lansată de UEFA, care a depus luna trecută acte în SUA pentru dezvăluirea de dovezi și a avertizat că ar putea face plângere penală în Elveția.

Ce se joacă de fapt? UEFA nu a spus ce face dacă termenul trece fără răspuns. Dar calendarul vorbește: 18 noiembrie e data-limită pentru confirmarea candidaților care îl vor provoca pe Infantino la alegerile prezidențiale de anul viitor, în care acesta vizează al treilea mandat. Debbie Hewitt, președinta FA și vicepreședinte FIFA, a spus că, dacă Infantino nu răspunde, «nu e apt să fie președinte FIFA». Rămâne de văzut dacă 2 noiembrie va aduce documente sau o escaladare în instanță.