Timp de ani întregi, avionul spațial secret al Chinei a fost doar un punct pe harta observatorilor amatori și profesioniști de pe Pământ. Cunoscut sub numele de Shenlong, vehiculul orbitează planeta și lansează obiecte misterioase, fără ca cineva din afara programului să poată spune exact ce face acolo sus. Acum avem, pentru prima dată, o imagine la rezoluție mare cu el.

Fotografia a fost realizată în 2024 de un satelit al operatorului comercial Vantor, companie cunoscută anterior sub numele de Maxar. A rămas însă nepublicată doi ani, până când Pentagonul a făcut-o publică într-o evaluare declasificată a Agenției de Informații pentru Apărare (DIA) despre amenințările din spațiu. Publicația Ars Technica a semnalat prima apariția imaginii, iar jurnaliștii de la Futurism au dezvoltat subiectul.

Ce se vede în poză este un vehicul cu două aripi subțiri, lângă care apare ceea ce pare a fi un satelit cuplat, echipat cu două panouri solare mari. Designul amintește izbitor de X-37B, avionul spațial al armatei americane, aflat și el în rotație pe orbită de ani de zile. Asemănarea nu e o simplă curiozitate vizuală: arată că cele două mari puteri converg spre soluții tehnice similare pentru o tehnologie pe care ambele o păstrează sub cheie.

Imaginea a ajuns în circulație și pe rețelele sociale, unde un cunoscut urmăritor al programelor spațiale chineze a semnalat-o imediat după ce raportul DIA a devenit public. Faptul că o poză făcută de un satelit comercial, nu de unul militar clasificat, este suficientă pentru a vedea un vehicul atât de ferit de priviri spune ceva despre cât de accesibilă a devenit observarea orbitei joase.

Să vedem ce știm și ce nu știm despre Shenlong. China a trimis în ultimii șase ani patru misiuni cu acest avion spațial și a fost extrem de discretă în legătură cu scopul lor. Agenția spațială chineză a declarat anterior că programul va „pava calea pentru metode de dus-întors mai comode și mai accesibile pentru utilizarea pașnică a spațiului în viitor”. Atât. Nicio descriere tehnică, niciun obiectiv concret, nicio explicație despre obiectele eliberate pe orbită.

Experții au propus totuși ipoteze. Pe lângă lansarea unor obiecte pe orbită, unii cred că avionul a fost folosit și pentru a captura alte obiecte, posibil cu ajutorul unor brațe robotice, deși aceasta rămâne doar o posibilitate. Cert este că a patra misiune, lansată în februarie și aflată încă pe orbită, a eliberat și recapturat un subsatelit în iunie-iulie și din nou în august-septembrie, potrivit analizei lui Jonathan McDowell pe date de urmărire orbitală, citată de Ars Technica. Dacă ipoteza capturării cu braț robotic se confirmă, vorbim despre o capacitate cu aplicații evidente atât civile, de pildă întreținerea sateliților, cât și militare. Raportul DIA nu clarifică însă nimic din toate acestea: imaginea oferă un chip vehiculului, dar nu și un răspuns despre misiune.

Partea cealaltă a oglinzii este X-37B, dezvoltat de Boeing pentru Space Force. În cei aproximativ 16 ani de activitate, avionul american a petrecut mii de zile în orbită. Cea mai recentă misiune a lui a început în august 2025, deci acum mai bine de un an. În 2024, X-37B a executat o manevră riscantă de aerofrânare, în care s-a folosit de atmosfera superioară pentru a-și coborî orbita dintr-o traiectorie puternic eliptică. Și în cazul lui, scopul exact al misiunilor rămâne în mare parte secret.

Problema nu se oprește la avioane. Evaluarea Pentagonului avertizează că armata chineză dispune de „mai multe arme laser terestre, cu puteri diferite, pentru a perturba, degrada sau avaria sateliți”. Mai mult, documentul estimează că, până spre sfârșitul anilor 2020, China ar putea avea sisteme cu energie dirijată bazate în spațiu, plus sisteme terestre mai puternice, capabile să amenințe sateliții de pe orbite mai înalte.

Asta schimbă perspectiva asupra imaginii: nu mai e doar vorba de un avion misterios, ci de un întreg ecosistem de capacități care transformă orbita într-un teren de confruntare. Sateliții moderni susțin comunicațiile, navigația și observarea, iar apărarea lor devine o prioritate pe măsură ce amenințările se diversifică.

Am putea spune că, în fond, nimic din toate acestea nu e complet nou, iar secretomania e parte din regulile jocului. Ceea ce e nou este simplul fapt că o companie comercială a putut surprinde un vehicul pe care China ar fi preferat să-l țină departe de ochii lumii. Rămâne de văzut dacă acest lucru va schimba comportamentul ambelor tabere sau dacă vom vedea, dimpotrivă, mai multă discreție în misiunile următoare. Deocamdată, singura certitudine e că secretul are acum o poză lipită pe el.