Există frici mari în viață: zborul cu avionul, vorbitul în public, prima întâlnire. Și mai există momentul în care te urci într-un Uber, te uiți în oglinda retrovizoare și trebuie să întrebi dacă poți să tragi un fum de vape. Pentru Vlad Drăgulin, exact asta e cea mai mare sursă de anxietate.

În episodul 37 din Oleacă di Cringe, Speak și Vlad Drăgulin au discutat despre dramele vapatului pe bancheta din spate, iar discuția a scos la iveală o colecție întreagă de refuzuri creative din partea șoferilor.

Primul refuz, și cel mai spectaculos, a venit de la un șofer care a avut o explicație greu de combătut. Vlad Drăgulin a povestit că omul l-a refuzat invocând un argument de ordin toxicologic: "Au fost găsite niște substanțe interzise în vapuri și de-astea ce fumați dumneavoastră și ies și la teste, am găsit, am văzut că au ieșit droguri". Pe scurt, șoferul nu voia să se bage în povestea asta, de teamă că ar putea avea probleme la un eventual test antidrog.

Reacția lui Vlad Drăgulin a fost una pe cât de simplă, pe atât de logică: "Vă jur că mi-aș da seama dacă aș fi drogat." Argument imbatabil, teoretic.

Al doilea refuz a venit pe o cu totul altă linie, una mult mai domestică. Vlad Drăgulin a relatat că un alt șofer i-a explicat că nu poate să îl lase să vapeze pentru că soția lui simte imediat mirosul în mașină. Aici, pasagerul susținea că, de fapt, mirosul nu se simte. Discuția nu a avut cum să fie câștigată, pentru că adversarul real nu era la volan, ci acasă.

A treia situație povestită de Vlad Drăgulin este și cea mai cringe dintre toate, în sensul cel mai bun al cuvântului. La un moment dat a decis să sară peste partea cu întrebatul și a tras direct din vape, fără să ceară voie. De fapt, regulile Uber trec fumatul în mașină la capitolul distrugere a bunurilor, iar pasagerul e cel care ajunge să plătească taxa de curățenie. Planul perfect a fost stricat de un detaliu pe care niciun vaper nu îl ia în calcul: soarele. Fumul s-a văzut clar în lumina care intra prin geam, iar șoferul l-a prins pe loc.

Partea surprinzătoare e ce a urmat. În loc să îl certe, șoferul și-a cerut scuze, într-o avalanșă de politețe pe care Vlad Drăgulin a reprodus-o astfel: "Aoleu, nu se fumează, nu se fumează, îmi cer scuze. Nu v-am zis, nu se fumează, îmi pare rău." Adică omul care a greșit a fost consolat de omul căruia i s-a fumat în mașină. Foarte românesc.

Speak a venit cu singura observație care ține de partea practică a problemei și care, probabil, explică o bună parte din refuzurile șoferilor. Aburul de la vape lasă urme pe interiorul geamurilor, a spus el: "Se curăță greu pe interior, se face ca o pânză așa, zici că ți se albește geamul." O peliculă albicioasă care nu iese ușor și care transformă parbrizul într-un fel de geam mat.

Vlad Drăgulin a recunoscut că povestea cu pelicula e parțial adevărată, ceea ce, pentru un om care își apără dreptul de a vapa în trafic, e deja o concesie destul de mare.

Concluzia? Întrebarea rămâne cea mai grea parte. Răspunsul, oricare ar fi el, vine mai repede decât curajul de a o pune.