Luni seară, 19 octombrie, în fața sediului Meta din São Paulo, s-a strâns o mulțime de câteva sute de oameni, cu măști, pancarte și capete uriașe din hârtie. Scena a părut desprinsă dintr-un carnaval politic, dar miza e cât se poate de serioasă: protestatarii acuză compania lui Mark Zuckerberg de interferență în turul decisiv al alegerilor prezidențiale din Brazilia.

Conform publicației Futurism, care citează postul venezuelean TeleSur, unii demonstranți au purtat efigii care îl înfățișau pe Zuckerberg drept diavolul întrupat. O pancartă l-a arătat cu o mutră încruntată și cu semne de dolar în loc de ochi, iar dedesubt scria, cu vopsea roșie ca sângele, «bilionario safado», adică, în traducere aproximativă, «miliardar ticălos». Altele cereau «não se Meta», un joc de cuvinte care sună ca «nu te băga» și cere ca Meta să stea departe de alegeri.

Protestul a căzut în aceeași zi cu un ordin al Tribunalului Electoral Superior din Brazilia. Instanța a cerut companiei să demonstreze că tratează echitabil cei doi candidați la președinție, Luiz Inácio Lula da Silva și Flávio Bolsonaro.

Cum a ajuns Meta în vizor

Presiunea s-a strâns în ultimele săptămâni. La începutul lunii, Meta a restricționat peste 1.000 de conturi de social media legate de Lula, politician de stânga aflat la conducerea Braziliei. În paralel, aliații lui Lula au acuzat compania că ar fi amplificat artificial conținutul candidatului de extremă dreapta, Flávio Bolsonaro.

Meta neagă că ar fi făcut ceva greșit. Compania susține că orice dezechilibru perceput a venit din două întreruperi globale ale serviciilor, nu dintr-o decizie de a favoriza pe cineva. Până când Meta își depune explicațiile la tribunalul electoral, rămâne de văzut cum poate o platformă să restricționeze mii de conturi politice într-un ciclu electoral crucial.

De ce contează simbolul

Am văzut deja protestatari care strigă împotriva guvernelor, a băncilor sau a petrolului. Să ieși în stradă cu măști cu chipul unui CEO de tehnologie e însă un semn că percepția publică s-a mutat. Pentru o parte a Americii Latine, platformele Meta nu mai sunt simple aplicații pentru poze și mesaje, ci un fel de infrastructură politică privată, controlată de oameni pe care nimeni nu i-a ales.

Brazilia e un teren sensibil pentru asta. Țara are o populație uriașă de utilizatori de rețele sociale, iar politica de acolo se face tot mai mult pe ecrane de telefon. Când o singură companie poate decide ce vede și ce nu vede un alegător, la momentul când contează cel mai mult, furia are un suport concret.

Nu doar Brazilia

Futurism notează că problema nu e limitată la un singur stat. Conform The Guardian, citat în articol, Meta ar fi suspendat temporar și conturi de Instagram ale coaliției No Kings, o grupare liberală care mobilizează proteste și campanii de înregistrare a alegătorilor în Statele Unite. Două țări diferite, același reflex: platforma apasă pe buton, iar consecințele politice vin după.

Contrastul pe care îl subliniază articolul e usturător. Aceeași companie care poate restricționa peste o mie de conturi politice în plină campanie electorală pare incapabilă să stăpânească valul de conținut generat de AI care inundă aplicația. Conform Futurism, chiar și conducerea Instagram admite că nu știe cum să oprească acest val.

Ce urmează

Tribunalul electoral așteaptă dovezile. Dacă Meta nu poate arăta că a tratat egal cei doi candidați, ar putea apărea consecințe juridice serioase în plin tur decisiv. Dacă le poate arăta, protestatarii vor rămâne cu măștile lor și cu o întrebare la care nu are cine să răspundă convingător: cine controlează de fapt feed-ul unei țări întregi?

Până atunci, imaginea unui Zuckerberg cu coarne de hârtie, plimbat printre pancarte în São Paulo, spune mai mult despre starea relației dintre platforme și public decât orice raport de transparență.