Meta a anunțat o nouă clasă de acțiuni fără drept de vot, iar oficial scopul e banal: strângere de capital, plata angajaților și achiziții. Doar că, după cum arată un raport depus la SEC și relatat de New York Times și TechCrunch, mai există un motiv, mult mai interesant. Noile acțiuni îi permit lui Mark Zuckerberg să facă rost de bani pentru o eventuală taxă californiană pe miliardari, fără să cedeze nimic din controlul asupra companiei.

Compania a dezvăluit marți, în timpul discuției despre rezultatele financiare, că bordul a aprobat o clasă numită Class C common stock. Acțiunile oferă o participație economică, dar niciun vot în deciziile companiei. Noua clasă intră în vigoare în ianuarie. Meta spune că o va folosi inclusiv pentru finanțarea împingerii sale costisitoare în zona de inteligență artificială, păstrând structura actuală de vot, care îl favorizează pe Zuckerberg. Acesta controlează aproximativ 60% din voturi.

Context: ce e Proposition 40

Proposition 40 este măsura de pe buletinul de vot din California care ar introduce o taxă unică de 5% pe averea netă a câtorva sute de miliardari care locuiesc în principal în stat. Propunerea a fost redactată de profesori de drept fiscal de la Berkeley și e susținută de cel mai mare sindicat din sănătate din California, SEIU United Healthcare Workers West. Susținătorii spun că ar putea aduce până la 100 de miliarde de dolari în cinci ani, în mare parte pentru nevoile sistemului de sănătate al statului, iar restul pentru asistență alimentară și educație.

Potrivit estimărilor citate de New York Times, Zuckerberg ar putea avea de plătit până la 11 miliarde de dolari. Problema lui practică e simplă: averea lui este aproape toată în acțiuni Meta, nu în numerar. Ca să plătească o asemenea sumă, ar trebui să vândă acțiuni. Iar dacă ar vinde din cele cu vot, și-ar slăbi controlul asupra companiei pe care a fondat-o.

Cum funcționează trucul

Conform documentului depus la SEC, Meta va acorda fiecărui acționar câte o acțiune Clasa C pentru fiecare acțiune Clasa A sau Clasa B pe care o deține. Compania o numește dividend unic în acțiuni și spune că ar echivala cu o divizare a acțiunilor în raport de doi la unu. Meta precizează că dividendul nu schimbă puterea de vot a niciunui acționar.

Aici intră în joc Prop 40. Documentul spune că dividendul îi va permite lui Zuckerberg să vândă sau să transfere imediat până la 20% din acțiunile Clasa C primite, adică 10% din participația lui economică totală, din orice motiv, inclusiv pentru a plăti o eventuală obligație fiscală în baza Proposition 40, dacă aceasta devine lege, fără să-și afecteze controlul majoritar. Matematica e simplă: jumătate din acțiunile lui de după dividend vor fi Clasa C, deci plafonul de 20% înseamnă 10% din miza lui totală.

Ultimatumul din spatele ușilor închise

Surse citate de New York Times spun că Zuckerberg a cerut bordului să găsească o soluție care să-l protejeze de taxă. Potrivit publicației, el le-a spus membrilor în septembrie că, dacă nu ajung la un acord, își scoate la vânzare proprietatea din Palo Alto, ceea ce ar fi declanșat probabil o furtună media. La scurt timp după, planul cu acțiunile a prins contur.

Documentul depus la SEC arată că subiectul taxei era discutat cu membrii bordului încă din iulie, apoi a revenit în mai multe ședințe și comunicări din iulie și august. Meta a indicat un citat din comunicatul de rezultate: comitetul special a afirmat că era important ca Zuckerberg să conducă în continuare compania din California, inclusiv pentru că era crucial să rămână în strânsă coordonare cu managementul și în proximitatea Meta Superintelligence Labs.

Un sistem cu portițe pentru cei care le pot plăti

Miza mai mare ține de felul în care sistemul tratează oamenii cu averi uriașe. Un angajat obișnuit nu poate hotărî să schimbe regulile jocului ca să plătească mai ușor taxele, iar un miliardar cu control majoritar poate cere bordului exact asta. Comparația nu e despre ilegalitate: totul e făcut în cadrul legii și raportat la SEC. E despre asimetrie. Cine controlează o companie poate proiecta structura ei în funcție de propriile nevoi fiscale.

Prop 40 a stârnit furie în rândul unor nume mari din Silicon Valley. Cofondatorul Google, Sergey Brin, a făcut campanie agresivă împotriva ei și a cheltuit sume uriașe pentru a o învinge, conform relatărilor. Alți lideri din business au criticat-o online, susținând că ar duce la fugă de capital din California. Cazul Meta pare însă să arate că marile companii și oamenii care le conduc au modalități creative de a face față taxei, dacă ea devine realitate.

Ce urmează

Rămâne de văzut dacă Prop 40 va trece la vot. Dacă da, Zuckerberg ar avea deja instrumentul pregătit. Dacă nu, acțiunile fără vot rămân oricum la dispoziția Meta pentru cumpărări și compensații. În ambele scenarii, miliardarii din tech au arătat cât de repede își pot rescrie structura corporativă când apare un risc fiscal.