Nicio organizație din lume nu folosește mai mulți roboți decât Amazon. Compania are deja peste un milion de mașini care lucrează non-stop în depozite, ca să facă posibile zecile de milioane de livrări în aceeași zi sau a doua zi. Iar flota urmează să crească semnificativ în anii următori, pe măsură ce noi fabrici vor produce roboți tot mai capabili.

Paradoxul e că Amazon rămâne și al doilea cel mai mare angajator privat din lume (după Walmart), cu peste 1,5 milioane de angajați cu normă întreagă sau parțială, conform raportului anual pe 2025. Cu alte cuvinte, roboții nu au luat locul oamenilor. Lucrează lângă ei, într-un ritm pe care mașinile îl pot impune.

Cum a ajuns Amazon aici, ce fac exact roboții și de ce muncitorii nu sunt neapărat câștigătorii acestei povești urmează mai jos.

De la Kiva la o flotă de milioane

Punctul de cotitură a fost achiziția companiei Kiva Systems, în 2012. Kiva a fost printre primele firme care au creat roboți mobili pe roți, care aduc rafturi întregi la muncitori, în loc ca oamenii să alerge prin depozit după produse. De atunci, Kiva a fost redenumită Amazon Robotics, iar compania construiește în interior o gamă largă de roboți mobili și brațe robotice, în principal în facilități din Massachusetts. Anul acesta, Amazon a anunțat și două noi fabrici de roboți, la Austin, în Texas, și la Greenwood, în Indiana.

Cea mai mare parte a flotei de un milion e formată tot din roboți mobili. Roboții Hercules și Titan, de mărimea unei mese de biliard, respectiv a unui pian cu coadă, aduc la stațiile de lucru turnuri de rafturi din material textil, pline cu lăzi de plastic. Sistemul Sequoia, spune compania, poate identifica și depozita produse cu până la 75% mai repede, prin coordonarea acestor roiuri de roboți. Cel mai nou robot mobil, Proteus, are senzori care îi permit să circule în siguranță în jurul oamenilor.

Trafic de roboți și AI care îl dirijează

Când sute de mașini circulă pe culoare înguste, apar și ambuteiaje robotice. Pentru asta, Amazon folosește un set de modele de AI numit DeepFleet, care poate anticipa congestia înainte ca ea să apară.

Brațele robotice, următorul val

Brațele robotice sunt noua frontieră. Amazon se așteaptă să-și dubleze, ba chiar mai mult, flota de astfel de brațe în acest an, a spus directorul financiar Brian Olsavsky într-o discuție cu investitorii în iulie. Întrebat de Ars Technica, un executiv a descris numărul actual ca fiind de câteva mii.

Primul braț dezvoltat intern pentru sortarea coletelor și plicurilor din grămezi haotice se numește Robin. A intrat la teste în 2021 și a debutat în 2022 într-un centru din Lakeland, Florida. Folosește opt ventuze și, înainte de orice mișcare, analizează banda încărcată cu pachete și clasifică acțiunile posibile.

Primele strategii scrise manual aveau limite clare. Una prioritiza pachetele mari și se încurca atunci când cele mici stăteau peste ele. Alta prefera pachetele de deasupra și rata cele greu de atins. Soluția a venit din machine learning, antrenat pe peste 394.000 de acțiuni reale de ridicare. Rezultatul: o rată de succes de 93,73%, față de 92,28% pentru cel mai bun algoritm clasic. Pare puțin, dar într-un test cu peste un milion de ridicări, diferența a însemnat aproximativ 16.500 de eșecuri în minus. La scara Amazon, diferența contează.

Următorul a fost Cardinal, un braț care poate plasa colete de până la aproximativ 23 de kilograme în cărucioare ce ajung la camioane. Compania îl compară cu un joc de Tetris: scopul e să împachetezi cât mai dens, ceea ce reduce costurile de transport și amprenta de carbon. Cardinal a început să fie implementat în număr mai mare și va continua în următorii ani.

De ce contează pentru oameni

Executivii Amazon susțin că roboții preiau sarcinile cele mai grele și riscante. Argumentul are logică: în depozitele din SUA, rata accidentelor și îmbolnăvirilor este de obicei mai mult decât dublă față de media industriilor, conform OSHA. Aproape două milioane de oameni lucrează în acest sector în Statele Unite, cu fluctuație ridicată a personalului.

Problema e că roboții sunt încă departe de a face tot ce fac oamenii. Așa că Amazon rămâne cu o armată uriașă de angajați care lucrează în tandem cu mașinile. Iar când oamenii trebuie să țină pasul cu parteneri robotici, locul de muncă devine mai complicat.

Profesorul Brad N. Greenwood de la George Mason University explică diferența. Timp de un secol, automatizarea a mutat sarcinile periculoase departe de muncitori. Roboții colaborativi schimbă regula din două motive: sunt aproape fizic de oameni și pot dicta ritmul muncii.

Organizații pentru drepturile muncitorilor și cercetători independenți atrag atenția că automatizarea bazată pe AI nu aduce doar avantaje pentru cei care lucrează lângă roboți. Un studiu publicat în ILR Review în aprilie 2025 a arătat că depozitele robotizate au avut cu 40% mai puține accidente grave, dar cu 77% mai multe accidentări ușoare, cauzate de ritmul de lucru și mișcările repetitive impuse de roboți. Documente interne citate de New York Times mai arată că automatizarea ar fi putut evita până la 160.000 de angajări până în 2027 și 600.000 până în 2033, deși Amazon spune că cifrele reflectă doar estimările unui singur grup intern, nu strategia oficială a companiei.

Ce urmează

Cu fabrici noi de roboți în Texas și Indiana și o flotă de brațe robotice care urmează să se dubleze, direcția e clară: mai multă automatizare, mai multă viteză. Rămâne de văzut dacă ritmul impus de mașini va fi suportabil pentru oamenii din depozite sau dacă presiunea va crește odată cu fiecare generație nouă de roboți.

Întrebarea nu mai e dacă mașinile vor lucra în depozite. Ele deja o fac, în număr de milioane. Întrebarea e ce rol rămâne oamenilor și cine stabilește ritmul.