Australia a introdus săptămâna aceasta în parlament un pachet de legi care ar putea schimba felul în care arată feed-ul tău. Piesa centrală este un „buton de oprire” pentru algoritmi: platformele de socializare ar fi obligate să le permită utilizatorilor să dezactiveze conținutul recomandat și să vadă doar postările conturilor pe care le urmăresc, ca parte a proiectului Digital Duty of Care.

Contextul e unul uman, nu doar tehnic. BBC citează povestea lui Varsha Yajman, în vârstă de 24 de ani, care a intrat pe rețelele sociale la 13 ani, într-o perioadă în care se simțea deja nesigură în privința aspectului ei. Feed-ul i s-a umplut de videoclipuri cu antrenamente care promiteau imposibilul, de provocări periculoase cu calorii și de profiluri în care fete necunoscute își afișau greutatea sau numărul de internări în spital, ca într-o competiție distorsionată. Seară de seară adormea urmărind un străin care își documenta ce mâncase în ziua respectivă. Acum e în recuperare după anorexie, dar spune că i se mai servește și azi conținut despre slăbit, deși are toate setările de siguranță activate și o listă lungă de cuvinte blocate.

A doua poveste din relatarea BBC este a lui Flynn Martin. Acum circa patru ani, pe când avea 20 de ani, figuri din zona manosferei, printre care Andrew Tate, i-au invadat feed-urile. Era frustrat, nesigur și lupta cu probleme de sănătate mintală, diagnosticate mai târziu ca tulburare bipolară. A cumpărat narațiunea, a devenit viral în Australia cu două clipuri și a ieșit din bula aceea abia după o perioadă de psihoză și o internare. Astăzi spune că privește înapoi cu rușine, dar și cu empatie față de omul care a fost.

Niciunul dintre ei nu pune totul pe seama rețelelor sociale, dar amândoi le consideră un factor important. Iar ei nu sunt singurii: studiile citate de BBC descriu efecte care ar trebui să dea de gândit. Folosirea rețelelor ar declanșa un răspuns cerebral asemănător cu cel din cazul jocurilor de noroc și al substanțelor, algoritmii servesc adesea, nesolicitat, conținut care afectează sănătatea mintală, iar sistemele de recomandare răspândesc dezinformare și cresc polarizarea.

Cum a ajuns ideea în legislație? Activista Chanel Contos, cunoscută pentru campania de reformare a educației despre consimțământ din Australia, a lansat „Fix Our Feeds”. Cerea ca algoritmii de recomandare să fie dezactivați implicit, iar utilizatorii să poată alege să-i activeze. Petiția a strâns peste 15.000 de semnături și a avut sprijinul a doi foști premieri, al mai multor parlamentari și al unor experți în siguranță online. În septembrie, guvernul a anunțat o variantă a propunerii: platformele mari vor trebui să introducă un comutator pentru algoritm, dar fără obligația ca el să fie oprit din start. Premierul Anthony Albanese a rezumat ideea simplu: „Nu este despre a da guvernului control, ci despre a le da oamenilor control. Dacă vor să facă doom scrolling, e în regulă, e decizia lor.”

Switch-ul face parte din proiectul Digital Duty of Care, care ar impune serviciilor online (rețele sociale, platforme de gaming, chatboți și altele) să asigure, atât cât este rezonabil practic, un mediu online sigur. Copiii ar trebui protejați de conținut dăunător, de pildă pornografie sau materiale care încurajează tulburările alimentare ori atitudinile ostile față de femei. Adulții ar fi protejați de conținut „grav dăunător”, o categorie mai îngustă, apropiată de materialele ilegale. Încălcările ar putea atrage amenzi de până la 100 de milioane de dolari australieni. Ministra comunicațiilor, Anika Wells, spune că legea mută povara responsabilității de pe umerii victimelor pe cei ai marilor companii tech care profită de utilizatorii australieni.

Pe plan politic, legea nu are deocamdată sprijin unanim. Opoziția, prin Angus Taylor, și partidul One Nation nu susțin proiectul, astfel că guvernul are nevoie de voturile Verzilor în Senat pentru a-l trece. O comisie a Senatului urmează să raporteze la finalul lunii noiembrie.

BBC notează că ideea nu e complet nouă. Alte guverne au mai încercat variante, iar multe platforme oferă deja feed-uri doar cu conturi urmărite. Problema, spun criticii, e că aceste controale sunt de obicei temporare și vin cu compromisuri la nivelul funcțiilor aplicației. Australia vrea ca legea ei să fie mai strânsă, ca să nu poată fi ocolită.

Reacția industriei e, deocamdată, destul de reținută. Meta, Snap, TikTok, X și Google, proprietarul YouTube, au refuzat să comenteze pentru BBC și nu au făcut declarații publice despre legislație. Șeful Instagram, Adam Mosseri, a argumentat totuși că feed-urile fără algoritm ar însemna mai puține postări de la prieteni și a spus că nu consideră aplicația sa dependență clinică. Potrivit BBC, un juriu american a decis recent altfel într-un proces separat.

În schimb, partidele de dreapta din Australia și administrația Trump susțin că atât propunerea despre algoritmi, cât și proiectul în ansamblu riscă să ducă la cenzură și la moderare excesivă. Apărătorii legii răspund că nimeni nu e împiedicat să urmărească ce vrea sau să posteze ce dorește. Wells a spus că adulții care ascultă podcasturi din manosferă, postează memuri sau cred că aselenizarea a fost trucată pot continua să o facă fără restricții.

Mai sunt întrebări deschise. Dacă switch-ul nu e activ implicit, câți oameni îl vor folosi? Cum se va verifica dacă platformele respectă regula în loc să o îngroape în meniuri? Și va ține legea față de companii care au avocați, lobby și mult de pierdut? Rămâne de văzut. Dar mesajul Australiei e clar: dacă algoritmul îți conduce atenția, măcar ar trebui să ai ultimul cuvânt.

Și poate cineva din afara Australiei se uită deja cu atenție. În Uniunea Europeană, inclusiv în România, Digital Services Act obligă deja platformele mari să ofere utilizatorilor o variantă de feed fără profilare algoritmică. Criticii spun însă că opțiunea rămâne incomodă în practică: pe Instagram, de exemplu, aplicația revine automat la feed-ul algoritmic de fiecare dată când o redeschizi, astfel că beneficiul real al acestei libertăți teoretice rămâne limitat.

Dacă te regăsești în aceste povești, despre tulburări alimentare, episoade de psihoză sau perioade dificile legate de sănătatea mintală, vorbește cu un specialist sau cu o linie de suport psihologic. În România poți apela Telefonul pentru sănătate mintală 0800 801 200 (gratuit, Alianța Română de Prevenție a Suicidului) sau linia Asociației Transcena pentru tulburări de comportament alimentar. În situații de urgență, poți suna la 112.