Există copilării care se măsoară în vacanțe și note la școală, și copilării care se măsoară în granițe, știri de la televizor și planuri care nu mai apucă să se întâmple. A doua variantă i s-a întâmplat lui Darko Perić.

În episodul 42 din Salvat de Clopoțel, Sabin Tudor a stat de vorbă cu Darko Perić despre anii în care a crescut la Kladovo, pe malul sârbesc al Dunării, exact vizavi de Turnu Severin. De acolo, de la graniță, a urmărit în decembrie 1989 ce se întâmpla în România. Avea 12 ani.

"mi-aduc foarte bine și la Revoluție aveam 12 ani și mi-aduc foarte bine momentele alea de la televiziune și chestii din astea", a povestit Darko Perić.

La scurt timp după, istoria s-a mutat pe partea lui de Dunăre. Darko Perić a spus că visul lui din adolescență era să ajungă la liceul de animație din Zagreb, dar că planul s-a prăbușit odată cu izbucnirea războiului. Un adolescent ca oricare altul din Europa acelor ani, cu filme americane, baschet și muzică, s-a trezit brusc într-un alt film.

"Adolescent de 13-14 ani care se uita la Goonies, Ghostbusters, la NBA, am început să ascult metal, eram ca și orice adolescent în Europa de Vest și dintr-o dată începe război", a declarat actorul.

Darko Perić a ținut să nuanțeze: nu a fost expus direct luptelor din perioada 1991-1995, pentru că acelea s-au desfășurat în Bosnia, în Croația și, într-o anumită măsură, în Slovenia. Asta nu înseamnă însă că războiul a rămas o știre externă pentru familia lui. Tatăl său este din Kosovo, iar Darko Perić a precizat că a avut rude implicate.

Iar când a venit anul 1999 și bombardamentele, el nu mai era acolo. Darko Perić a povestit că se afla deja în România, la Timișoara.

Sabin Tudor a făcut, la un moment dat, socoteala acestui parcurs destul de rar întâlnit: "Ai traversat trei episoade de genul ăsta. O dată că ai văzut revoluția la noi, o dată căderea Iugoslavei la tine și o dată războiul din Kosovo." Trei momente de cotitură pentru două țări vecine, văzute de același om, de fiecare dată de pe celălalt mal.

Poate cea mai bună sinteză a perioadei îi aparține tot lui Darko Perić, care a descris deceniul nouă ca pe un ev întunecat pentru Iugoslavia și a făcut o paralelă directă cu România: ce au fost anii '80 pentru români, au fost anii '90 pentru iugoslavi. Două țări vecine, despărțite de o apă, care au trecut prin propriul întuneric decalat cu zece ani.

Din discuție se conturează imaginea unei generații pentru care granița nu a fost doar o linie pe hartă, ci un punct de observație. De la Kladovo se vedea România în revoluție. Din Timișoara se auzea, câțiva ani mai târziu, ce se întâmpla acasă. Iar între cele două momente, un liceu de animație la Zagreb a rămas o idee care nu s-a mai întâmplat niciodată.