Guvernul brazilian a anunțat o veste rară pentru oricine urmărește soarta celei mai mari păduri tropicale de pe planetă: ritmul defrișărilor din Amazon a scăzut la un nivel record. Datele din satelit arată că, în anul care s-a încheiat în iulie 2026, defrișările din regiunea amazoniană au scăzut cu 41,8%, la 3.335 km², cel mai mic nivel de la începutul măsurătorilor, în 1988. În Cerrado, regiunea de savană a Braziliei, scăderea a fost de 23,8%, la 5.516 km², tot un minim din 2001 încoace.

Momentul nu e deloc întâmplător. Pe 25 octombrie, brazilienii vor merge la urne pentru run-off-ul prezidențial, iar viitorul pădurii tropicale e unul dintre subiectele fierbinți ale campaniei. De o parte se află actualul președinte, social-democratul Luiz Inácio Lula da Silva, care a ieșit pe locul doi în primul tur. De cealaltă, Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Sondajele indică o cursă foarte strânsă.

Pentru a înțelege miza, merită un pas înapoi. Când a revenit la putere, în ianuarie 2023, Lula a promis că va pune capăt defrișărilor din Amazon până în 2030. Predecesorul lui direct în funcție, Jair Bolsonaro, lăsase în urmă o situație cu totul diferită. Sub mandatul acestuia, defrișările au explodat. Bolsonaro a promovat exploatările miniere pe teritorii indigene din Amazon, iar tăierile de pădure au crescut în același timp în care resursele alocate protecției au fost reduse. Potrivit agenției AFP, care citează date oficiale, în perioada 2019-2022 Amazonul a pierdut cu aproape 60% mai multă pădure decât în cei patru ani anteriori.

Lula a făcut exact pasul invers. A întărit monitorizarea mediului și a înăsprit sancțiunile pentru exploatările forestiere ilegale. Efectul s-a văzut încă din primul an: defrișările au scăzut atunci la cel mai redus nivel din ultimii șase ani. Recordul de acum continuă o tendință începută la începutul mandatului.

Într-o postare pe X, vineri, Lula a reafirmat ținta: „Obiectivul nostru este să atingem zero defrișări ilegale până în 2030.” Ministrul Mediului, João Paulo Capobianco, a descris declinul din Amazon drept „absolut stratosferic”. Márcio Astrini, secretar executiv al grupului de advocacy climatic Observatório do Clima, a vorbit despre o „realizare istorică”. În opinia lui, cifrele dovedesc că, „cu voință politică, este posibil să fie oprite defrișările și emisiile de gaze cu efect de seră”.

De ce contează atât de mult o pădure de la capătul celălalt al lumii? Amazonul este cea mai mare pădure tropicală de pe Pământ, iar 60% din ea se află pe teritoriul Braziliei. Pădurile tropicale precum aceasta găzduiesc milioane de specii. Într-o stare sănătoasă, ele absorb cantități uriașe de dioxid de carbon, gazul care încălzește planeta, și astfel ajută la menținerea unui climat mai răcoros. Altfel spus, ce se întâmplă cu Amazonul nu rămâne în Amazon.

Pădurea e însă sub presiune de zeci de ani. Defrișarea terenurilor pentru agricultură și exploatările forestiere au tăiat constant din ea, iar schimbările climatice adaugă încă un strat de risc. Oamenii de știință avertizează că ele pot crea condițiile pentru incendii de vegetație, care pot distruge în câteva zile ceea ce legislația încearcă să protejeze în ani.

În campanie, direcția lui Flávio Bolsonaro e mai greu de citit decât cea a lui Lula. Se așteaptă ca el să continue politicile tatălui său dacă va câștiga, deși în programul său promite să pună capăt defrișărilor ilegale până în 2029 și spune că se va concentra pe combaterea crimei organizate din Amazon, nu pe fermierii mici. Rămâne de văzut cum ar arăta, în practică, o asemenea combinație.

Ce e sigur este că, cu opt zile înainte de vot, Lula are pe masă un argument greu de ignorat. Rareori un candidat poate arăta cifre atât de clare, verificate prin satelit, care să-i susțină promisiunea. Dacă scăderea record se va dovedi un punct de cotitură sau doar un episod depinde acum de ce vor decide brazilienii. Pentru climă, miza depășește cu mult granițele țării.