Două tancuri petroliere au izbucnit în flăcări în strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai aglomerate și mai sensibile rute maritime din lume pentru transportul petrolului. Potrivit UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations), incidentul ar fi survenit în urma unui atac asupra celor două nave, ale căror nume și apartenență nu au fost încă confirmate oficial, sursele neprecizând deocamdată cine se află în spatele atacului. În paralel, au avut loc atacuri aeriene asupra unor poziții ale houthilor în Yemen, ceea ce arată că frontul militar din regiune se extinde pe mai multe direcții în același timp.

Ca să înțelegi amploarea situației, Marea Britanie a anunțat că va trimite avioane de luptă Typhoon pentru a ajuta la apărarea Arabiei Saudite împotriva atacurilor houthilor. Ministerul Apărării britanic a ținut să precizeze că aceste avioane vor avea un rol strict defensiv și nu vor fi folosite pentru a ataca gruparea yemenită, însă doar faptul că Londra trimite forțe aeriene în zonă spune multe despre cât de tensă a devenit atmosfera.

În același timp, Israelul a continuat atacurile aeriene și asupra Libanului, lovind zonele Nabatieh al-Fawqa și Kfar Tebnit, semn că tensiunile nu se limitează doar la Golf, ci se întind pe mai multe fronturi din Orientul Mijlociu simultan.

Un oficial american, trimisul Tom Barrack, a încercat să liniștească apele spunând că Statele Unite renunță la relațiile de tip petrol-pentru-securitate cu partenerii din regiune, dar nu se retrag din Orientul Mijlociu ca prezență generală. E un mesaj care sună a reașezare de strategie mai degrabă decât o dezangajare completă, ceea ce nu prea liniștește pe nimeni având în vedere ce se întâmplă pe teren.

Între timp, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut acces imediat pentru ajutoare umanitare în orașul Taiz din Yemen, unul dintre locurile cele mai afectate de conflictul care durează de ani buni acolo. Practic, în timp ce diplomații discută și armatele se mișcă, populația civilă rămâne cea mai expusă, prinsă între liniile de front.

Mai îngrijorător e faptul că analiștii citați în presa internațională descriu acest război ca fiind unul existențial pentru liderii de la Teheran, ceea ce sugerează că Iranul nu are de gând să dea înapoi ușor. Rămâne de văzut dacă diplomația mai are vreo șansă să oprească lucrurile înainte să scape complet de sub control.