Islanda tocmai a dat UE o palma diplomatica pe care putini o asteptau. Referendumul organizat sambata pe tema reluarii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana s-a incheiat cu un NU la limita, potrivit televiziunii nationale islandeze, care a anuntat ca rezultatul este cert. Referendumul a avut caracter consultativ, insa guvernul s-a angajat sa respecte decizia cetatenilor.

Este un vot care va face valuri in toata Europa. Islanda era una dintre putinele tari europene care inca discutau posibilitatea de a intra in blocul comunitar, iar un referendum pe aceasta tema era ceva asteptat de ani de zile. Rezultatul insa a luat prin surprindere multi analisti politici care estimau ca lucrurile ar putea merge in directia cealalta.

Islandezii au mai avut o tentativa de aderare la UE in trecut - procesul a fost inceput in 2009, in plin colaps economic, dar a fost suspendat in 2013 si oficial abandonat in 2015. De atunci, subiectul a ramas sensibil, cu o populatie impartita intre cei care vad avantajele pietei unice si cei care tin cu dintii la independenta tarii, in special in privinta resurselor de pescuit - un subiect extrem de important pentru economia islandeza.

Prim-ministrul Kristrun Frostadottir a votat sambata dimineata la un birou de vot din Reykjavik, in timp ce in tara se desfasura o dezbatere aprinsa. Tabara celor care au sustinut NU a mizat tocmai pe argumentul suveranitatii si pe teama ca Bruxelles-ul ar impune reguli stricte in privinta pescuitului, un sector vital pentru Islanda.

Pentru UE, vestea nu este tocmai incurajatoare. Intr-un moment in care blocul cauta sa se extinda si sa-si consolideze pozitia pe scena internationala, un vot negativ de la o natiune nordica prospera si stabila trimite un mesaj cel putin inconfortabil despre atractivitatea proiectului european.