Un startup nou a ieșit din stealth cu o misiune care sună ca un scenariu de film SF cu buget mare: crearea de câini îmbunătățiți genetic pentru armata Statelor Unite, poliție și echipe de intervenție de urgență. Se numește Warhound și are la origine două nume cunoscute din lumea tech: Palmer Luckey, de la Anduril, și Ben Lamm, cofondatorul Colossal Biosciences. Conform WIRED, firma a strâns 200 de milioane de dolari ca să „reconstruiască oferta internă de câini de lucru de elită” și să reducă dependența americană de crescătorii europeni de câini militari.

Planul, așa cum l-a descris Lamm pentru WIRED, are mai multe straturi. Warhound a început deja să colecteze probe de sânge de la câini militari, polițiști și de intervenție considerați „top performeri” în Statele Unite. Scopul este să-i cloneze. Rasele vizate sunt în principal ciobănescul belgian Malinois, plus niște labradori și ciobănești. Prima serie de pui ar urma să se nască la începutul lui 2027.

Primele runde de editare genetică se vor concentra pe eliminarea unor probleme de sănătate frecvente la aceste rase, precum displazia de șold. Mai departe, Lamm vorbește despre lucruri „foarte interesante”, cum ar fi integrarea unor gene ale receptorilor olfactivi de la lupi, ca să „îmbunătățească” simțul mirosului. Colossal e cunoscută mai ales pentru proiectul prin care a adus înapoi așa-numitul „dire wolf”, deci tehnologia nu e un teren necunoscut pentru oamenii din spatele companiei.

Partea tech vine din direcția lui Luckey. Potrivit comunicatului companiei, câinii vor fi dotați cu „Augments cibernetice avansate, software și conștientizare a situației pe câmpul de luptă” de la Anduril. Când WIRED a întrebat dacă asta înseamnă că vor fi un fel de cyborgi, Lamm a precizat că planul actual presupune echipamente precum armură avansată, nu calculatoare implantate în corpul animalelor. La întrebarea dacă vor exista „câini cu lasere”, răspunsul a fost evaziv: nu poate comenta ce plănuiește Anduril, iar misiunea ține de siguranța și performanța câinilor și de întărirea legăturii dintre dresor și animal.

Structura companiei merită atenție. Warhound are sediul în Texas. Ca director executiv a fost numit David Spirk, fost chief data officer al Departamentului Apărării, care a lucrat recent la Palantir. Printre investitori se numără In-Q-Tel, Sequoia Capital și ARK Invest. Luckey nu este proprietar și nu deține acțiuni, la fel ca Anduril, în timp ce Colossal Biosciences are o participație. Lamm face parte din consiliul de administrație, dar spune că nu va fi implicat în activitatea de zi cu zi. El și Luckey lucrează la proiect de mai bine de un an, iar decizia de a ieși public a venit recent.

Miza financiară e greu de ignorat. Să strângi 200 de milioane de dolari înainte să existe un singur pui înseamnă că investitorii pariază pe o piață nouă: animale de lucru proiectate, produse la comandă și vândute instituțiilor. Prezența In-Q-Tel, brațul de investiții asociat comunității de informații americane, sugerează că povestea nu e doar despre câini de poliție mai sănătoși. E despre un lanț de aprovizionare pe care Washingtonul vrea să-l aibă sub control, la fel cum vrea să controleze dronele sau semiconductorii.

Aici intră și întrebările etice. Câinii militari sunt deja o parte a războiului modern, dar o diferență importantă separă un animal antrenat de unul proiectat genetic pentru un rol. Reacțiile din comentariile articolului WIRED arată cât de sensibil e subiectul: un veteran al armatei, cu propriul câine de serviciu, a scris că proiectul riscă să transforme un partener al omului într-o armă letală și să „deformeze sufletul” animalului. Alți cititori au fost și mai direcți, spunând că oamenii nu merită deja câinii pe care îi au. Sunt păreri, nu constatări, dar arată unde se aprinde discuția publică.

Compania spune că va funcționa sub îndrumarea American Humane Society, un detaliu menit să liniștească. Rămâne totuși de văzut cum se traduce o astfel de supraveghere într-un program care combină clonarea, editarea genetică și echipamente de luptă. Cine va decide limitele și când: câte modificări sunt acceptabile, ce se întâmplă cu animalele care nu corespund standardelor, ce rol vor avea în operațiuni reale?

Până atunci, imaginea de ansamblu e clară. Doi antreprenori care au făcut bani din realitate virtuală, apărare și biotehnologie își unesc forțele pentru a crea câinele de război al viitorului. Primii pui ar putea apărea în 2027, iar abia atunci vom afla dacă povestea ține de medicină veterinară de elită sau de începutul unei ere în care armata își proiectează aliații cu patru picioare în laborator.