Argentina a supraviețuit unui coșmar la Atlanta și merge mai departe la Mondialul 2026. Scorul final, 3-2 contra Egiptului, nu spune tot - spune doar că Lionel Messi există și că, atunci când lucrurile merg prost, el găsește un mod de a le repara.

Egiptul a deschis scorul primul, în minutul 15, prin Y. Ibrahim. Un gol care a înghețat Mercedes-Benz Stadium și a trimis un semnal clar: africanii nu veniseră la Atlanta ca să facă figurile. În minutul 21, Messi a avut ocazia de aur să egaleze, dar penaltiul său a fost apărat spectaculos de portarul Shobeir - un moment care a galvanizat întreaga echipă egipteană. Prima repriză s-a închis la 0-1, iar în a doua lucrurile aveau să se complice serios.

Minutul 67 a adus cel mai dificil moment al serii pentru Argentina. Mostafa Zico, intrat pe teren la pauză ca înlocuitor, a marcat după ce fusese implicat într-un incident VAR în minutul 58 - detaliu care a adăugat tensiune suplimentară în tribune. Egipt conducea cu 2-1 și, pentru câteva zeci de minute, scenariul unei eliminări șocante părea posibil.

Scheletul Argentinei a început atunci să se miște. Selecționerul a recurs la schimbări - Nico Gonzalez a intrat pentru Tagliafico în minutul 66, Lautaro Martinez pentru De Paul tot în 66, Montiel pentru Molina în 73 - și echipa și-a recăpătat treptat ritmul. Golul de 2-2 a venit în minutul 79, semnat de C. Romero, fundașul lui Manchester City transformat în erou al serii.

Dar seara îi aparținea lui Messi. În minutul 83, căpitanul Argentinei a înscris pentru 2-2, egalând într-un moment în care Argentina avea nevoie disperată de el. Golul victoriei a venit în minutul 90'+2', semnat de E. Fernandez cu capul, asistat de Lautaro Martinez - 3-2 final, după ce calificarea părea că scapă printre degete.

Ultimele minute au degenerat: patru cartonașe galbene pentru jucători egipteni în minutul 90 - Shobeir, Fathy, Attia și Hassan - oglindind frustrarea unei echipe care fusese atât de aproape de una dintre cele mai mari surprize ale turneului.

Acesta e tiparul Argentinei campioane: nu convinge niciodată în totalitate, creează momente de panică reală, dar găsește mereu resursele pentru a întoarce situația. E un model de reziliență sau o problemă structurală care va costa scump în fazele următoare? Probabil ambele, în funcție de adversar.

Egiptul pleacă din Atlanta cu capul sus. O echipă care a condus 2-1 în optimile unui Mondial contra Argentinei nu are de ce să se rușineze. Zico a fost cel mai bun jucător african de pe teren, iar Ibrahim a demonstrat că Africa are atacanți capabili să surprindă orice apărare. Shobeir, la rândul lui, a arătat că și portarii pot scrie povești la un turneu final.

Pentru Argentina, calificarea în sferturi e tot ce contează acum. Ce urmează - adversarul și data - rămâne de stabilit, dar un lucru e cert: dacă Albiceleste continuă să joace cu focul în felul acesta, chiar și cel mai loial fan va începe să-și roadă unghiile. Messi poate salva o echipă într-un meci. Întrebarea e dacă va putea face asta la nesfârșit.