Un mormânt vechi de aproximativ 600 de ani a fost descoperit în Peru, iar starea lui de conservare i-a lăsat mască pe arheologi. Situl, aflat în complexul Utzh An din Chan Chan, regiunea La Libertad, lângă Trujillo, a rămas practic neatins timp de secole și conținea 38 de schelete, găsite atât în interiorul structurii, cât și în zona din jurul ei. Descoperirea, anunțată de Ministerul Culturii din Peru pe 8 septembrie 2026, aparține civilizației Chimú, unul dintre marile regate precolumbiene din America de Sud.

Potrivit Ministerului Culturii din Peru, citat de The New York Times și agenția Andina, în camera centrală a mormântului a fost găsit un singur individ de elită, cu urme de pigment roșu (cinabru) pe craniu. O cameră laterală era aproape goală, în timp ce o alta adăpostea aproximativ 20 de schelete, iar alte 17 au fost descoperite pe platforma funerară. Alături de rămășițe au fost găsite arme, printre care primele arme Chimú descoperite vreodată, dar și obiecte din aur și cupru, bijuterii, textile și ceramică. Presa internațională, de la Unilad la People, a descris situl drept un soi de "cufăr cu comori", ceea ce spune multe despre cantitatea de artefacte și informații istorice ascunse acolo. Regatul Chimú a fost una dintre cele mai influente civilizații de pe coasta Perului de astăzi, existând înainte de Imperiul Inca și fiind ulterior cucerit de acesta, prin secolul al XV-lea. Chimú-ii erau faimoși pentru construcțiile din adobe, pentru sistemele lor de irigații extrem de bine gândite și pentru măiestria cu care lucrau aurul și argintul.

Faptul că acest mormânt a supraviețuit intact șase secole e, pur și simplu, rar. De regulă, siturile funerare din America de Sud au de suferit fie de pe urma jefuitorilor de morminte, fie din cauza eroziunii, fie din cauza expansiunii orașelor moderne care înghit tot ce le stă în cale. Un loc păstrat atât de bine oferă arheologilor o privire aproape neatinsă asupra ritualurilor funerare, a structurii sociale și a vieții de zi cu zi a unei civilizații dispărute demult.

Oficialii Ministerului Culturii resping ideea unui simplu loc de înmormântare colectivă folosit de-a lungul mai multor generații. Potrivit lor, este vorba despre un mausoleu de elită Chimú, iar cei îngropați acolo făceau parte din elită sau erau legați strâns de aceasta. Analizele care urmează asupra osemintelor, inclusiv teste genetice, ar putea dezvălui vârsta persoanelor, starea lor de sănătate și, posibil, chiar cauza morții, informații care ar completa foarte mult puzzle-ul despre felul în care trăiau oamenii din regatul Chimú.

Genul acesta de descoperire contează enorm pentru arheologie, pentru că oferă dovezi concrete despre civilizații cunoscute mai ales din fragmente sau din relatările cronicarilor spanioli de după cucerire. Regatul Chimú e adesea umbrit în cultura populară de Imperiul Inca, deși a fost, la rândul lui, o putere regională serioasă, cu o capitală impresionantă: Chan Chan, considerat cel mai mare oraș construit din lut nears din toată America precolumbiană.

Descoperirea nu vine dintr-o întâmplare legată de lucrări de construcție, ci din săpături sistematice desfășurate la Chan Chan, unde arheologii au explorat până acum doar aproximativ 7% din suprafața sitului. Asta înseamnă că marea majoritate a complexului rămâne neexplorată, iar descoperiri de această amploare ar putea să nu fie singulare. Gabriel Prieto, arheolog la Universitatea din Florida implicat în cercetări, a numit-o "descoperirea deceniului", subliniind importanța ei pentru înțelegerea civilizației Chimú.

Cercetătorii plănuiesc deja pașii următori: teste genetice asupra scheletelor, pentru a stabili relațiile dintre indivizii îngropați, și o analiză amănunțită a structurii mausoleului, pentru a înțelege mai bine funcția și simbolistica lui. Rămâne de văzut ce alte detalii vor ieși la suprafață pe măsură ce studiul avansează, dar deja descoperirea e considerată una dintre cele mai importante din regiune în ultima vreme. Pentru cei pasionați de istorie, un mormânt intact de șase secole e exact genul de găsire care rescrie, bucată cu bucată, povestea unei civilizații aproape uitate.

Sursa: Ministerul Culturii din Peru, via The New York Times și Andina