Zborul FZ1073 dintre Dubai și Tel Aviv a avut toate ingredientele unui thriller: un copilot care și-a înjunghiat căpitanul, pasageri și membri ai echipajului care l-au imobilizat, după ce căpitanul rănit a reușit să deschidă ușa cabinei, și un avion deviat care a aterizat de urgență la Tabuk, în Arabia Saudită, pasagerii ajungând ulterior în Israel cu un alt avion Flydubai. Pe lângă misterele rămase deschise, povestea a devenit rapid și un instrument politic. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că s-a stabilit că agresorul trecuse printr-o „indoctrinare islamistă radicală”. Declarația vine cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din Israel, programate pe 27 octombrie, care vor decide dacă rămâne sau nu la putere - sondajele arătând că ar putea pierde la mustață.

Ce se știe despre incident, conform relatării Al Jazeera, este relativ puțin. Copilotul, cetățean omanez al cărui nume complet nu a fost făcut public, l-a înjunghiat pe căpitan în timpul zborului, apoi a fost imobilizat de pasageri și de membri ai echipajului. Căpitanul, indianul Smit Machchhar, a fost numit erou pentru reacția sa. Despre motivul atacului și despre scopurile lui reale nu există încă răspunsuri clare. Compania a rămas în centrul atenției, iar în paralel s-a pus întrebarea cum a fost admis la zbor un om care a ajuns să atace pe cineva din propriul echipaj. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au deschis o anchetă, inclusiv pe ipoteza unei legături „teroriste”. Un oficial american a declarat că nu există indicii ale unei implicări iraniene, în timp ce președintele Trump a sugerat că ar putea exista o legătură de acest fel.

În ciuda acestei ceți, potrivit analiștilor citați de Al Jazeera, Netanyahu a umplut golul cu propria narațiune. Deși a recunoscut că e prea devreme pentru a stabili motivul, a descris gestul copilotului drept rezultatul unui „fanatism și al unei uri de un nivel incalculabil”. A sugerat, de asemenea, că astfel de sentimente sunt legate de antisemitism și de criticile internaționale la adresa Israelului. Ministrul apărării, Israel Katz, a vorbit despre o „încercare de atac terorist jihadist”.

Contextul dă greutate acestor cuvinte. Cu doar o zi înainte, Netanyahu publicase un mesaj video în care avertiza că, înaintea alegerilor, „inamicii noștri vor încerca să ne atace”. Adversarii l-au acuzat imediat că sperie populația fără dovezi. Liderul opoziției, Yair Lapid, care primise marți seara un briefing de securitate de la premier, a spus miercuri că nimic asemănător cu atacul din avion nu apăruse în acel briefing. Katz a răspuns indirect, spunând că atunci când el și premierul emit avertismente, „toți ar face bine să le asculte”.

Pentru analiștii citați de Al Jazeera, miza e mai mare decât un singur incident. Daniel Levy, fost consilier al guvernului israelian, spune că e prea devreme pentru a prevedea efectul politic. Dar vede un posibil avantaj pentru premier: povestea ar putea împinge în plan secund subiecte incomode, precum apropiata aniversare a atacurilor din 7 octombrie 2023. Ar putea alimenta, în același timp, mesajul că trebuie reluate loviturile intensificate împotriva Iranului. Levy leagă totul de alte acuzații privind posibile operațiuni iraniene, inclusiv incidentul de lângă o bază aeriană americană din Marea Britanie.

În opinia lui Ahron Bregman, analist de securitate la King's College London, lucrurile stau diferit. El crede că Netanyahu încearcă să profite politic, după cum arată și întâlnirile lui cu pasagerii-eroi sosiți în Israel. Totuși, nu crede neapărat că va câștiga ceva, pentru că atacul l-a luat prin surprindere, ca pe toată lumea. Singura variantă în care premierul ar avea de câștigat, spune Bregman, ar fi dovedirea unei legături cu Iranul, care ar duce la o escaladare a conflictului cu Teheranul, din care SUA par să se retragă. În rest, Bregman vorbește despre o „breșă de securitate” care va trebui anchetată. Totul se putea termina cu un nou 11 septembrie, spune el, dar dezastrul a fost evitat datorită unor pasageri curajoși și unui noroc imens.

Povestea are și un fundal narativ mai larg. Netanyahu a prezentat în fața Adunării Generale a ONU un „al optulea front”: războiul pentru adevăr, purtat în mass-media și pe rețelele sociale, unde, spune el, se „spală pe creier” tinerii ca să urască Israelul. Printre ele, Netanyahu a inclus și Al Jazeera, care a respins acuzațiile ca parte a unei campanii susținute împotriva rețelei. Pe fondul acuzațiilor de genocid în Gaza, al loviturilor în state vecine și al criticilor privind violența coloniștilor din Cisiordania, mesajul că Israelul e victima unei propagande ostile servește un scop clar.

Yossi Mekelberg, de la Chatham House, spune că guvernul va încadra atacul în discursul premierului de la ONU. În opinia lui, incidentul alimentează sentimentul de nesiguranță și trauma rămasă după 7 octombrie. Dă greutate și impresiei de ipocrizie pe care mulți israelieni o simt când statul lor e criticat pentru că răspunde celor care, în narațiunea oficială, vor să-l distrugă.

Rămâne de văzut ce vor spune anchetatorii despre motivul copilotului. Dacă ancheta confirmă o motivație ideologică, Netanyahu va avea un argument pregătit. Dacă nu, mesajul lui a fost deja lansat, iar campania electorală a prins un nou subiect.