Povestea reglementării mașinilor autonome în Statele Unite tocmai a făcut un viraj neașteptat. După ani în care orașele și statele au întins covorul roșu tehnologiei, tot mai multe autorități locale scriu acum legi menite să strângă frâiele robotaxi-urilor. Motivul e simplu: la nivel federal, legislația care ar stabili reguli unitare pentru vehiculele autonome stă blocată în Congres de ani buni, iar frustrarea a trecut dincolo de granițele partidelor.

Conform The Verge, mișcarea nu are culoare politică. Orașe și state de toate orientările au început să ia problema în propriile mâini, în timp ce autoritățile federale de reglementare încă se străduiesc să stabilească standarde de siguranță. Rezultatul este un tablou fragmentat, în care fiecare jurisdicție poate decide pentru ea însăși ce are voie să facă un vehicul fără șofer pe străzile ei.

Ca să înțelegi de unde vine ironia, merită o privire în urmă. Primul stat american care a legalizat circulația mașinilor autonome pe drumurile publice a fost Nevada, în iunie 2011. Atunci aceste vehicule nu circulau încă pe niciun drum public. Tesla Autopilot avea să apară abia peste trei ani, Waymo avea să se desprindă de proiectul Google peste cinci ani, iar primul serviciu comercial de robotaxi avea să pornească peste șapte ani, în Arizona, nu în Nevada. Nevada a fost în față în mare parte din cauza lobby-ului: Google își vedea în stat terenul ideal de testare și i-a îndemnat pe legiuitori să adopte legea care îi permitea asta. Textul includea chiar o prevedere prin care șoferii erau scutiți de interdicția de a trimite mesaje în timp ce sistemul automat era activ.

Pe atunci, multe state și orașe primeau mașinile autonome cu brațele deschise. Voiau să fie văzute ca moderne și favorabile inovației. Nu aveau de unde să știe că, peste mai bine de un deceniu, vor reveni la masa de lucru ca să scrie legi care să țină în frâu aceleași mașini.

Ce a schimbat atmosfera? În primul rând, tehnologia a ieșit din laborator și a ajuns în trafic real. Vehiculele autonome nu mai sunt prototipuri ciudate, ci o prezență vizibilă în orașe, iar odată cu vizibilitatea au apărut și întrebările. Cine răspunde când ceva merge prost? Cum se integrează aceste mașini în trafic, lângă pietoni, biciclete și servicii de urgență? Și, mai ales, cine are puterea de a spune „nu” unei companii care vine cu o flotă întreagă?

În al doilea rând, vidul de la nivel federal a creat un spațiu pe care autoritățile locale se simt datoare să-l umple. Când Congresul nu poate sau nu vrea să stabilească regulile jocului, primarii și legislativele statale nu mai așteaptă. Fiecare are propriile priorități, de la siguranța pietonilor la controlul traficului din centrul orașului, iar rezultatul este un mozaic de reguli care poate deveni un adevărat labirint pentru companiile din domeniu.

Exemplele concrete adunate de The Verge arată cât de diferit poate arăta acest labirint de la un oraș la altul. La Minneapolis, legea cere supraveghetori umani obligatori la bordul fiecărui vehicul autonom, o condiție care echivalează, în practică, cu o interdicție mascată. La San Diego, Waymo a fost scos de pe aeroport, iar la Austin, pompierii s-au arătat îngrijorați de modul în care Cybercab-ul, lipsit de volan și pedale, ar putea interacționa cu echipajele de intervenție în situații de urgență. În Washington DC, autoritățile au impus o limită de 200 de vehicule autonome, o taxă pe milă parcursă și au amânat orice extindere semnificativă până în 2028. Iar la New York, guvernatoarea Kathy Hochul a decis pur și simplu să retragă propunerea de reglementare care ar fi deschis ușa robotaxi-urilor.

Aici intră în joc miza pentru jucătorii mari. Pentru Waymo, care operează servicii comerciale de robotaxi, un set uniform de reguli ar fi ideal: ar putea să-și extindă serviciul fără să negocieze de fiecare dată cu un nou oraș. Pentru Tesla, care tocmai a lansat Cybercab-ul (fără volan și pedale), imaginea acestui vehicul se lovește frontal de legi scrise cu gândul la mașini cu șofer uman.

Fragmentarea poate însemna lucruri foarte diferite, în funcție de unde te afli. Într-un oraș, un robotaxi poate circula liber, în timp ce, la câteva ore de mers cu mașina, regulile pot cere permise speciale, limite de flotă sau restricții de zonă. Companiile ajung să navigheze printr-un hățiș de cerințe care nu se aliniază între ele, iar costurile de conformare cresc odată cu fiecare jurisdicție nouă.

Ce înseamnă totul pentru viitor? Rămâne de văzut cine câștigă cursa reglementărilor: legile locale care se înmulțesc sau, în cele din urmă, un cadru federal care să le aducă pe toate sub aceeași umbrelă. Industria are interes clar în a doua variantă, pentru că previzibilitatea e mai valoroasă decât orice concesie locală. Orașele, în schimb, nu vor ceda ușor controlul asupra propriilor străzi după ce l-au recâștigat.

Un lucru e cert: epoca în care robotaxi-urile erau primite fără întrebări a luat sfârșit. Dacă blocajul de la Washington continuă, harta SUA ar putea ajunge o plapumă de reguli locale, iar viitorul mașinilor fără șofer se va decide mai mult în sălile consiliilor locale decât în coridoarele Congresului.