Pentagonul a decis să-i aducă la masă pe Elon Musk și Palmer Luckey, alături de Newt Gingrich, fost speaker al Camerei Reprezentanților, pentru a ajuta la conturarea viitorului tehnologic al armatei americane, potrivit TechCrunch. Este vorba despre Project Meridian, un studiu de 120 de zile anunțat de secretarul apărării Pete Hegseth. Mutarea marchează un moment simbolic: doi dintre cei mai proeminenți antreprenori din tehnologie, cu interese comerciale directe în sectorul apărării, primesc un cuvânt greu de spus în deciziile strategice ale celei mai mari forțe militare din lume.

Musk conduce SpaceX, companie care are deja contracte uriașe cu guvernul american prin lansări de sateliți militari și programul Starlink, folosit inclusiv în zone de conflict. Palmer Luckey, cunoscut inițial ca fondator al Oculus, a construit între timp Anduril Industries, un producător de drone, sisteme autonome și tehnologie de apărare care a devenit unul dintre cei mai agresivi noi jucători din industria militară americană. Ambii au relații apropiate cu administrația actuală și ambii au beneficiat deja de pe urma contractelor guvernamentale legate de securitate și apărare.

Project Meridian a fost anunțat de Hegseth pe 30 septembrie și este supravegheat de CTO-ul Pentagonului, Emil Michael, Musk, Luckey și Gingrich fiind co-lideri ai inițiativei. Conform TechCrunch, echipa trebuie să propună soluții concrete pentru dezvoltarea, testarea și introducerea de noi tehnologii în armata americană. Rămâne neclar, deocamdată, cine este organizația parteneră prin care se va derula efectiv studiul. Ce este clar este că Pentagonul caută activ perspectiva unor oameni veniți din afara sistemului tradițional de apărare, obișnuiți cu viteza și logica Silicon Valley-ului, nu cu birocrația clasică a achizițiilor militare.

Acest tip de mutare nu este complet nouă, dar amploarea ei contează. De ani buni, companiile tech au tot câștigat teren în fața contractorilor tradiționali de apărare precum Lockheed Martin sau Raytheon, promițând soluții mai rapide, mai ieftine și bazate pe inteligență artificială. Anduril a reușit deja să obțină contracte semnificative pentru drone și sisteme autonome, iar SpaceX a devenit indispensabilă pentru infrastructura spațială militară americană, inclusiv prin contractele din mai, de 4,16 miliarde de dolari și 2,29 miliarde de dolari, semnate cu Space Force. Faptul că fondatorii acestor companii ajung acum să influențeze direct strategia, nu doar să vândă produse, schimbă radical natura relației dintre stat și sectorul privat tech.

Pentru cineva din afara SUA, povestea asta sună ca un capitol dintr-un film SF prost, dar e realitate. Linia dintre antreprenor tech și factor de decizie militară devine tot mai subțire. Nu mai vorbim doar despre companii care vând drone sau rachete armatei, ci despre oameni care, teoretic, ar putea influența ce fel de arme se construiesc, cât de automatizate sunt deciziile de luptă sau cât de mult se bazează apărarea națională pe infrastructură privată controlată de un singur om. Detaliu notabil: niciunul dintre cei trei co-lideri nu a servit vreodată în armată, iar Musk a declarat chiar el, la un moment dat, că a plecat din Africa de Sud parțial ca să evite stagiul militar obligatoriu de acolo. Este, de altfel, și prima revenire oficială a lui Musk într-o funcție legată de administrația americană de la plecarea sa din DOGE.

Rămâne de văzut cum va funcționa practic această colaborare și dacă va genera conflicte de interese evidente, având în vedere că atât Musk, cât și Luckey conduc companii care ar putea beneficia direct de deciziile pe care le influențează. Întrebarea mai mare, dincolo de acest caz specific, este cât de sănătos este pentru o democrație ca viitorul militar al unei superputeri să depindă tot mai mult de viziunea unor miliardari tech, în loc de instituții publice tradiționale. În aceeași zi, Hegseth a anunțat și înființarea unui Autonomous Warfare Command, semn că Pentagonul accelerează această direcție pe mai multe fronturi deodată. Ce e sigur: granița dintre Silicon Valley și Pentagon se subțiază vizibil, iar asta va avea consecințe mult dincolo de SUA.