Un scandal academic a zguduit una dintre cele mai prestigioase universități americane, după ce prorectorul Dartmouth College, Santiago Schnell, a fost acuzat că a folosit inteligență artificială pentru a scrie texte publicate sub numele lui, atât în presă, cât și în reviste academice. Investigația a fost realizată de ziarul studențesc The Dartmouth, pornind de la un studiu publicat de Semafor pe 26 august, care a folosit detectorul Pangram pentru a analiza texte semnate de Schnell. Futurism a preluat ulterior povestea.

Schnell ocupă funcția de provost la Dartmouth, una dintre universitățile din Ivy League, poziție care presupune supravegherea directă a standardelor academice și a integrității intelectuale în întreaga instituție. Tocmai de aceea, acuzațiile aduse împotriva lui lovesc într-un punct sensibil: dacă persoana responsabilă cu menținerea rigorii academice a folosit chiar ea AI pentru a-și trece propriile texte drept muncă originală, întrebarea evidentă e cine mai verifică pe cine. Printre textele analizate se numără un op-ed publicat în Washington Post despre trișatul cu AI, pe care Pangram l-a marcat drept 100% generat de AI. Analiza a arătat că textele lui Schnell din 2026 au o mediană de 96% probabilitate de a fi scrise de AI, față de 100% scris de om în textele sale dinainte de 2022. Chiar și o declarație publică dată de Schnell pe 18 septembrie, în care respingea acuzațiile, a fost marcată tot 100% AI de același detector.

Cazul se înscrie într-o tendință mai largă observată în mediul academic american în ultimii ani, unde universitățile au impus reguli tot mai stricte pentru studenți în privința folosirii AI la teme și lucrări, în timp ce corpul profesoral și conducerea au rămas, teoretic, nesupuse acelorași restricții. Diferența e că, de această dată, persoana acuzată nu e un student care riscă exmatricularea, ci un oficial cu putere de decizie asupra politicilor de integritate academică ale întregii universități. Cazul Schnell devine astfel un exemplu concret al acestei duble măsuri, aplicate strict pentru studenți și vag sau deloc pentru profesori și administratori, o inegalitate despre care tot mai multe voci din mediul academic au atras atenția în ultimii ani.

Semnificația acestui scandal depășește granițele Dartmouth. De la apariția ChatGPT, în noiembrie 2022, au trecut aproape patru ani, iar universitățile din întreaga lume se luptă în continuare cu întrebarea cum să definească și să sancționeze folosirea neautorizată a AI-ului generativ, în special în lucrări scrise. Studenții primesc avertismente, uneori exmatriculări, pentru folosirea ChatGPT sau a altor instrumente similare fără să declare acest lucru, în timp ce cazul lui Schnell arată că aceleași reguli nu par să fi fost aplicate și celor din vârful ierarhiei.

Schnell și-a cerut scuze public printr-un op-ed publicat în The Dartmouth pe 25 septembrie. El susține că a folosit AI doar pentru a-și îmbunătăți limbajul și claritatea textelor, nu pentru a genera conținut original, și afirmă că detectoarele de AI sunt nedrepte cu vorbitorii nativi ai altor limbi, ale căror texte pot fi semnalate eronat drept generate artificial. Președinta Dartmouth, Sian Beilock, a anunțat deschiderea unei analize independente a cazului, condusă de un comitet independent, în frunte cu profesorul David Kotz. Numeroși profesori și studenți au cerut deja demiterea lui Schnell din funcția de provost.

Cazul ar putea deveni un test important pentru modul în care instituțiile academice tratează folosirea AI la toate nivelurile ierarhice, nu doar la baza piramidei educaționale. S-ar putea ca acest incident să forțeze o discuție mai amplă despre reguli unitare, aplicabile deopotrivă studenților și conducerii universitare, într-o eră în care linia dintre scriere asistată și fraudă intelectuală devine tot mai greu de trasat.