Rachel Apa, 24 de ani, din Pennsylvania, își pregătise primul maraton luni de zile. Duminică, 1 noiembrie, a pornit pe cele 26,2 mile ale Maratonului din New York. Nu a mai ajuns la linia de sosire. S-a prăbușit la doar două mile de final și a fost dusă de urgență la spitalul Mount Sinai, unde a murit câteva ore mai târziu.

Tatăl ei, Steve Apa, i-a urmărit parcursul pe telefon și a rămas în contact cu ea prin mesaje. La mila 18, Rachel i-a scris un singur cuvânt: «ow». La mila 19, încă unul: «ow ow». La mila 23, el i-a trimis un mesaj în care îi spunea că e pe «ultima porțiune». Ea nu a mai răspuns. Potrivit The New York Times, el a descris tragedia drept «de neînțeles»: o fată de 24 de ani, în formă perfectă, sportivă toată viața. Medicii i-au spus că fiica lui a murit din cauza rabdomiolizei.

Ce este, de fapt, rabdomioliza? Conform Cleveland Clinic, este o afecțiune care poate pune viața în pericol și care apare după o accidentare sau după un efort excesiv, fără odihnă adecvată. Mușchii încep să se descompună. Fibrele musculare distruse eliberează în sânge componente toxice, în special proteine și electroliți, care inundă organismul. Acestea pot provoca insuficiență renală bruscă și complicații grave la nivelul altor organe, inclusiv al inimii.

Nu e o boală care apare des. Cleveland Clinic estimează că, în fiecare an, aproximativ 26.000 de persoane din Statele Unite dezvoltă rabdomioliză. Factorii declanșatori sunt variați: efort extrem, traumatisme, anumite medicamente sau afecțiuni medicale de fond.

Dr. Douglas Farrell, nefrolog la Mount Sinai Hospital, care nu a participat la îngrijirea lui Rachel, a explicat pentru NBC News că, din 2022, medicii observă mai multe cazuri de rabdomioliză la alergătorii de anduranță. Condiția a fost documentată și în alte activități intense: antrenamente de fitness de mare intensitate și ciclism indoor, de exemplu. Cu alte cuvinte, nu e o problemă exclusivă a maratoniștilor.

Un detaliu important pentru oricine aleargă: forma fizică nu te protejează automat. Dr. Farrell a avertizat că vremea mai caldă poate crește riscul de leziuni musculare. Mai mult, a spus el, dacă ai fost bolnav recent sau chiar dacă ești privat de somn, aceste lucruri te pot expune la o accidentare provocată de căldură, indiferent cât de bine pregătit ești.

Care sunt semnele de alarmă? Simptomele clasice ale rabdomiolizei includ mușchi slăbiți, mușchi umflați, mușchi sensibili sau dureroși și urină închisă la culoare: maronie, roșiatică sau «de culoarea ceaiului». Dr. Farrell a mai menționat epuizarea, amețeala, oboseala accentuată și senzația de cap ușor. Sunt simptome destul de generale, pe care mulți sportivi le-au simțit la un moment dat, a recunoscut el. Tocmai de aceea e greu de tras linia între un efort greu și o urgență medicală.

Sfatul lui este simplu: dacă simți că ți se înmoaie corpul sau ai amețeli în timpul efortului, e momentul să încetinești sau chiar să te oprești și să ceri ajutor medical. Un detaliu care complică lucrurile: simptomele pot apărea cu întârziere, uneori după zile sau chiar săptămâni. Dacă ai oricare dintre semnele de mai sus după un antrenament sau o cursă, mergi la medic și cere să fii testat.

Poveștile ca a lui Rachel zguduie tocmai pentru că sunt atât de aproape de realitatea multora dintre noi. Nu vorbim despre un sportiv neglijent sau despre cineva care a ignorat sfaturile medicilor, ci despre o tânără care s-a pregătit luni întregi pentru un prim maraton. Semnalele de «ow» trimise tatălui ei pe traseu sunt genul de disconfort pe care mulți alergători îl pun pe seama oboselii și îl ignoră.

Ce urmează? Cazul ei aduce în prim-plan o condiție despre care puțini alergători amatori au auzit și care pare, potrivit medicilor, tot mai frecventă la sporturile de anduranță. Rămâne de văzut dacă organizatorii curselor și medicii sportivi vor pune mai mult accent pe educarea participanților. Până atunci, lecția e una singură: corpul tău îți dă semnale, iar «ow» la mila 18 nu trebuie ignorat.