Un satelit proiectat să funcționeze ca o oglindă uriașă pe orbită - reflectând lumina soarelui spre Pământ după apusul soarelui - a primit undă verde de la autoritățile americane de reglementare. Compania Reflect Orbital a obținut aprobarea Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) pentru lansarea satelitului denumit Eärendil-1, iar comunitatea astronomică internațională a reacționat cu îngrijorare imediată.

Eärendil-1 este conceput ca un satelit cu o suprafață reflectorizantă de 18 metri pe 18 metri, plasată pe orbită joasă, cu scopul de a redirecționa lumina solară către anumite zone de pe suprafața Pământului în timpul nopții. Potrivit Futurism, tehnologia nu este nouă conceptual - ideea sateliților-oglindă a circulat în cercuri de inginerie spațială de decenii - dar Reflect Orbital este prima companie care a reușit să obțină aprobarea de reglementare necesară pentru a merge mai departe cu un astfel de proiect comercial. Luminozitatea produsă de satelit este comparabilă cu cea a lunii pline, deși fiecare trecere deasupra unei zone durează doar aproximativ cinci minute.

Modelul de afaceri al companiei se bazează în primul rând pe extinderea producției de energie solară pe timp de noapte, prin direcționarea luminii reflectate spre fermele solare, și pe iluminarea în situații de urgență sau operațiuni de căutare și salvare. Companiile agricole care au nevoie de lumină suplimentară sau companiile de construcții care operează șantiere pe timp de noapte reprezintă use cases secundare. Reflect Orbital susține că tehnologia poate fi controlată cu precizie - adică lumina poate fi direcționată spre zone specifice și oprită la comandă. Iar planul pe termen lung al companiei este ambițios: 50.000 de sateliți pe orbită până în 2035.

Însă tocmai această caracteristică îi îngrijorează cel mai mult pe astronomi. Conform raportărilor Wired, oamenii de știință care studiază cerul nocturn avertizează că orice sursă de lumină artificială pe orbită reprezintă o amenințare directă pentru observatoarele terestre. Telescoapele care captează obiecte îndepărtate din univers sunt extrem de sensibile la perturbațiile luminoase, iar un satelit-oglindă care traversează câmpul vizual în timpul unei expuneri lungi poate distruge complet datele colectate în ore sau chiar zile de observații.

Problemele nu se limitează la impactul direct. Chiar și atunci când Eärendil-1 nu este deasupra unui observator specific, lumina sa poate crea împrăștiere în atmosferă - un efect similar poluării luminoase produse de orașe - afectând zone mult mai largi decât ținta deliberată. Astronomii au comparat situația cu lansările masive de sateliți Starlink, care au generat deja proteste semnificative din partea comunității științifice din cauza urmelor luminoase lăsate în imaginile telescoapelor.

Ceea ce diferențiază Eärendil-1 de constelațiile clasice de sateliți de telecomunicații este tocmai scopul său: în timp ce Starlink încearcă să minimizeze reflectivitatea, Eärendil-1 este proiectat explicit să fie cât mai luminos cu putință. Este, prin definiție, un satelit construit să producă exact ceea ce astronomii consideră poluare luminoasă.

Aprobarea FCC ridică întrebări mai largi despre cum sunt reglementate proiectele spațiale care au impact direct asupra cercetării științifice și a mediului cosmic. Până acum, nu există un cadru internațional clar care să acorde comunității astronomice drept de veto sau măcar de consultare obligatorie în procesul de aprobare a unor astfel de sateliți.

Rămâne de văzut dacă opoziția astronomilor va determina FCC să revizuiască condițiile aprobării sau dacă Reflect Orbital va introduce mecanisme de protecție suplimentare înainte de lansare. S-ar putea ca presiunea internațională - inclusiv din partea Uniunii Astronomice Internaționale - să complice și mai mult calendarul companiei. Deocamdată, cerul nocturn urmează să devină un teren mai disputat decât oricând.