Senatorul democrat Chris Murphy a acuzat Departamentul Apărării al SUA că încearcă să ascundă costurile și eșecurile războiului cu Iranul, după ce a fost refuzat când a cerut acces la facilități militare americane din regiune. Declarațiile le-a făcut într-un interviu pentru CNN, iar miza lor depășește o simplă ceartă între un parlamentar și Pentagon.

«Motivul a fost inventat», a spus Murphy. Oficialii i-au explicat că vizita ar fi nesigură, dar senatorul a replicat că a mai vizitat poziții americane din Irak și Afganistan în plină desfășurare a luptelor. «Nu e o chestiune de siguranță. E o chestiune de mușamalizare», a declarat el. Cuvântul e greu, iar Murphy nu l-a ales întâmplător.

Ce s-a întâmplat, concret

După relatarea senatorului, refuzul nu s-a limitat la bazele militare. Oficialii Departamentului Apărării din regiune au refuzat și să-l informeze în cadrul ambasadei SUA. Cu alte cuvinte, nu doar că n-a putut vedea facilitățile, ci nici n-a primit explicații față în față despre ce se întâmplă acolo.

Pentagonul are însă o versiune diferită. Potrivit biroului lui Murphy, acesta fusese anunțat încă dinainte de călătorie că nu va primi acces la baza Al Udeid din Qatar, iar motivul invocat a fost directiva semnată de ministrul Apărării, Pete Hegseth, la 3 martie, prin care se restricționează deplasările la anumite facilități militare. Pentagonul susține că directiva se aplică «în mod egal» tuturor, nu doar lui Murphy. Senatorul a recunoscut, la rândul lui, că fusese informat dinainte despre acest refuz.

Departamentul de Stat a procedat diferit. Murphy spune că i s-a permis să inspecteze daunele de la ambasada SUA de la Riad, lovită de două drone iraniene în luna martie, și că le-a găsit «extinse». Atacul nu a făcut victime, pentru că s-a petrecut noaptea. Dacă s-ar fi întâmplat ziua, a susținut Murphy, «ar fi fost mulți americani uciși». Afirmația aparține senatorului și nu a fost confirmată independent în materialul de care dispunem.

Contrastul dintre cele două instituții contează. Un departament l-a lăsat să vadă stricăciunile. Celălalt i-a închis ușa, invocând o directivă pe care Murphy o consideră un pretext.

De ce contează un refuz de vizită

Supravegherea militară făcută de Congres nu e un moft politic. În sistemul american, parlamentarii votează bugetele, autorizează sau contestă operațiunile și au dreptul să vadă pe teren cum sunt cheltuiți banii. Când un senator spune că i se blochează accesul tocmai la locurile unde s-au produs daune, acuzația ridică o întrebare simplă: ce nu vor să vadă cetățenii și aleșii lor?

Murphy leagă refuzul direct de costurile războiului. Argumentul lui e că Pentagonul nu vrea să iasă la iveală nici cât a costat conflictul, nici cât de grave au fost pagubele. Pentagonul respinge acuzația și invocă regula aplicată uniform tuturor parlamentarilor. Rămâne de văzut care variantă rezistă, dar acuzația vine într-un moment în care războiul e deja contestat și în alte părți ale spectrului politic american.

Context: un conflict care se prelungește

Acuzațiile apar pe fundalul unui război pe care Trump a anunțat, între timp, că îl pune pe pauză: președintele a spus că suspendă atacurile asupra Iranului până la alegerile din 3 noiembrie (detalii aici).

Joi, 8 octombrie, portavionul USS Abraham Lincoln s-a întors acasă, la San Diego, după o desfășurare de 321-322 de zile în sprijinul războiului condus de SUA împotriva Iranului. Marina SUA a confirmat 8 tentative de suicid în această perioadă. Misiunea prelungită a dus, potrivit relatărilor, și la lipsuri de aprovizionare și defecțiuni ale facilităților. Sunt exact genul de costuri umane și logistice despre care un senator ar vrea să afle direct, nu din comunicate.

În aceeași zi, piețele au resimțit tensiunea din Golf. Țițeiul Brent a urcat cu 4,07%, până la 104,28 dolari barilul, pe fondul temerilor legate de război și de o posibilă perturbare a ofertei. Bursele au scăzut: S&P 500 a pierdut 0,47%, iar Nasdaq 100 a coborât cu 1,39%.

Semnificația politică

Trebuie spus clar că Murphy e senator democrat și că vorbește din opoziție. Acuzațiile lui sunt, în primul rând, afirmațiile unui politician, nu concluziile unei anchete independente. Totuși, ele se aliniază cu o nemulțumire mai largă. Tot joi, 8 octombrie, candidatul democrat la Senat din Michigan, Abdul El-Sayed, a declarat într-o dezbatere că nu ar vota trimiterea de arme către Israel și a spus că «Israelul ne-a împins să mergem la război în Iran». Adversarul său republican, Mike Rogers, a susținut dreptul Israelului la autoapărare. Divizarea arată că războiul a devenit subiect de campanie.

Ce urmează

Pe plan diplomatic, lucrurile nu sunt închise. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul va răspunde propunerilor americane în «următoarele zile», iar negocierile continuă prin mediatori. Președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute la încheierea conflictului, în timp ce Iranul își afirmă disponibilitatea pentru un război prelungit. Un deznodământ rapid nu pare la îndemână, mai ales acum, cu pauza anunțată de Trump până la alegerile din noiembrie plutind peste tot calculul.

Pentru Murphy, miza imediată e alta: transparența. Pentagonul are o explicație oficială, bazată pe o directivă aplicată, zice el, tuturor la fel. Rămâne de văzut dacă explicația asta va convinge pe cineva în afara Pentagonului sau dacă episodul va fi uitat odată cu următorul val de știri din Golf.