Colossal Biosciences a anunțat miercuri o platformă nouă bazată pe inteligență artificială, creată să grăbească proiectele companiei de readucere la viață a speciilor dispărute. Se numește GenoMorph și, conform TechCrunch, care a relatat primul vestea, este deja folosită în efortul de a-l readuce pe dodo, pasărea nezburătoare care a dispărut de secole.

Platforma folosește morfologie 3D avansată, genomică comparativă și biologia dezvoltării pentru a identifica genele care ar putea fi editate în proiecte de de-extincție, chiar și atunci când datele genetice sunt puține. Iar la dodo, datele sunt foarte puține.

Problema, explicată simplu: Colossal lucrează cu un singur genom de dodo. Pentru proiectul mamutului lânos, compania a reușit să obțină aproximativ 100 de genomuri. Diferența vine din climă. ADN-ul mamutului s-a păstrat mai bine în frigul în care trăia animalul, pe când dodo trăia în tropice, unde materialul genetic se degradează mult mai repede. Colossal spune că genomul dodo-ului este acum completat în proporție de aproximativ 95%. Pasărea a dispărut din Mauritius în secolul al XVII-lea, iar obiectivul final al proiectului este reintroducerea ei acolo. Potrivit revistei TIME, primul dodo ar putea apărea la începutul anilor 2030.

«În mod normal, oamenii de știință pot compara multe genomuri ca să înțeleagă ce diferențe genetice produc anumite trăsături», a explicat CEO-ul și cofondatorul Ben Lamm pentru TechCrunch. «Noi nu avem luxul ăsta cu ADN-ul antic al unor specii dispărute, la care putem obține doar un număr mic de genomuri complete.»

Pentru a construi GenoMorph, echipa a strâns date de dezvoltare de la găini, prepelițe, rațe și porumbei. Le-a combinat cu informații genetice și măsurători 3D ale craniului pentru peste 70 de specii de păsări. Anna Keyte, directoarea pentru specii aviare a Colossal, spune că a durat mai bine de un an și că proiectul se sprijină pe ani de muncă anterioară în de-extincție.

Cum funcționează, pe scurt: AI-ul învață care regiuni de ADN sunt active în timp ce diferite păsări își dezvoltă ciocul și structura feței. Apoi folosește informația ca să prezică ce «comutatoare» genetice i-au dat dodo-ului aspectul inconfundabil. Lamm descrie platforma drept «o hartă a comorii» pentru genomul dodo. În loc să sapi printr-o mulțime de diferențe genetice posibile, GenoMorph le indică doar pe cele care contează.

La acest moment, spune el, compania a identificat circa 2.300 de ținte promițătoare de editare a ADN-ului pentru morfologia craniofacială a dodo-ului, care pot fi acum testate în laborator.

Testarea este partea grea, pentru că o predicție AI nu înseamnă automat o trăsătură reală. Ca să verifice în practică, Colossal spune că a dezvoltat un sistem care folosește nanoparticule lipidice pentru a livra unelte de editare genetică direct în embrioni de păsări aflați în dezvoltare. Astfel, echipa poate vedea cum o schimbare genetică influențează dezvoltarea păsării fără să aștepte un ciclu complet de reproducere, în care păsările trebuie să ajungă la maturitate sexuală.

Tot miercuri, Colossal a mai anunțat că colonia sa de porumbei Nicobar are acum 36 de păsări. Compania a reușit și să creeze celulele esențiale din care se formează ouăle și spermatozoizii. Porumbelul Nicobar este cea mai apropiată rudă vie a dodo-ului, așa că aceste celule sunt o piesă importantă în strategia de a crea păsări care poartă trăsături de dodo.

«Ce e cel mai interesant este că ajungem într-un punct în care tehnologiile diferite pe care le-am dezvoltat încep să se întâlnească și să ajute proiecte la care lucrăm în părți complet diferite ale arborelui vieții», a spus Lamm.

La întrebarea dacă e sigur să editezi gene în felul acesta, răspunsul lui a fost prudent. Scopul unei tehnologii ca GenoMorph, spune el, este ca ingineria genetică să devină mai precisă, mai controlată și mai ușor de testat. Platforma nu editează ea însăși gene, ci ajută echipa să afle ce schimbări genetice merită investigate. «Faptul că identifici o posibilă editare nu înseamnă că o introduci imediat într-un animal sau că o consideri sigură», a adăugat el. Cu cât pot identifica și valida mai precis aceste schimbări, cu atât deciziile lor devin mai informate pe tot parcursul procesului.

Vestea a primit deja un vot de încredere din partea lui Peter Diamandis, fondatorul XPRIZE și investitor în Colossal. Tot miercuri, el a anunțat că a lansat o firmă nouă de capital de risc, NeoGenesis Capital, care va finanța companii ce folosesc platforma de biologie programabilă a Colossal în sănătate, agricultură și conservare.

Rămâne de văzut dacă lista de 2.300 de ținte se va transforma într-un dodo funcțional sau doar într-o grămadă de date foarte elegante. Până atunci, un lucru e clar: AI-ul a ajuns și în laboratoarele unde se încearcă păcălirea extincției.