Miercuri, 14 octombrie - Garrett Langley, șeful Flock, a spus pe scena TechCrunch Disrupt 2026 din San Francisco că Flock nu a „dat afară” până acum niciun client. Niciun departament de poliție, nicio agenție de aplicare a legii, chiar dacă o avalanșă de rapoarte arată cum sistemul său de camere este folosit la abuzuri.

La întrebarea redactorului-șef TechCrunch, Connie Loizos, Langley a răspuns că firma ar rupe relația cu un client dacă ar exista abuzuri clare și răspândite. „Dacă un client ar încălca legea în mod conștient, l-am da afară imediat. E foarte simplu”, a spus el. Dar a adăugat că dezbaterea reală e una cu nuanțe: ce se întâmplă dacă doi polițiști din cincizeci sunt prinși? Până azi, a spus el, Flock nu a reziliat niciun contract, deși varianta nu e exclusă în cazul unei încălcări grave a legii.

Ce face, de fapt, Flock? Compania din Atlanta, Georgia, produce camere care citesc numerele de înmatriculare. Are peste 100.000 de astfel de camere în Statele Unite, iar poliția locală și agențiile federale pot afla pe unde a trecut o mașină sau, indirect, o persoană. Mai mult, departamentele pot căuta mașini și în afara jurisdicției lor, prin baza de date națională centralizată a Flock. Cu alte cuvinte, în unele cazuri un polițist poate urmări o mașină de la un capăt la altul al țării.

Exact acest sistem a fost folosit de polițiști care au fost arestați, concediați sau obligați să demisioneze după ce au fost prinși abuzând accesul la baza de date, adesea ca să urmărească persoane fără acordul lor. Rapoartele din presă vorbesc despre zeci de astfel de cazuri. Pentru critici, asta nu e o scăpare izolată, ci riscul inevitabil al oricărei rețele de supraveghere atât de largi.

Lista problemelor nu se oprește aici. Flock a mai fost criticată pentru vulnerabilități de securitate cibernetică, iar camerele au dus, conform unor rapoarte, la zeci de opriri în trafic și arestări greșite. Printre cei afectați s-a numărat și un jurnalist care conducea o mașină de test și a fost oprit și arestat din greșeală din cauza unei erori. Există și o criză de încredere la nivel local: mai multe orașe și comunități au renunțat la contractele cu Flock sau le-au lăsat să expire, invocând riscuri pentru viața privată. Au existat și relatări despre camere reactivate împotriva dorinței clienților, iar unii locuitori au ales să le acopere cu saci de gunoi sau chiar să le distrugă.

În timp ce Langley vorbea în interior, afară a avut loc un protest. Oameni îmbrăcați în robele roșii din „The Handmaid's Tale”, cu replici de carton ale camerelor pe cap, au scandat împotriva supravegherii bazate pe AI, iar din difuzoare se auzeau fragmente din filmul „1984”. Pe pancarte scria „Flock off” sau „Flock = ICE”. Flock nu are contract direct cu ICE, agenția americană de imigrări, dar, potrivit presei americane, agenția a accesat datele colectate prin colaborarea cu poliții locale care folosesc camerele.

Ashley Ortiz, organizatoare la grupul activist progresist The Wolves, a spus pentru TechCrunch că problema unește oameni din tabere politice diferite: la proteste vin și republicani, și conservatori, și chiar cetățeni care taie camerele. Întrebarea ei pentru Langley: ce anume din supravegherea în masă prin AI ar trebui să ne facă să ne simțim în siguranță?

Langley a răspuns cu beneficiile: sistemul, a susținut el, ajută poliția să rezolve mai multe infracțiuni, mai repede. A dat ca exemplu o mașină furată cu un bebeluș pe bancheta din spate, găsită rapid datorită camerelor. Argumentul e solid emoțional, dar nu răspunde la miezul criticilor: aceleași date care găsesc o mașină furată pot fi folosite și pentru urmărirea unei persoane.

Între timp, concurența profită: unele comunități au înlocuit Flock cu alți furnizori, printre care Axon, producătorul de pistoale Taser și camere de corp pentru poliție. Flock a anunțat recent și concedierea a 18% din angajați, aproximativ 270 de oameni. Întrebat despre o posibilă vânzare către Axon, Langley a răspuns scurt că nu există nicio intenție de a vinde compania.

Și aici e, de fapt, problema. Flock cere încredere pe cuvânt: ar rupe contractul în caz de abuz grav, dar nu a făcut-o până acum, deși abuzurile sunt documentate. Rămâne de văzut dacă oamenii politici și comunitățile locale vor accepta această logică sau vor continua să tragă ștecherul, oraș cu oraș.

source_name: TechCrunch
source_url: https://techcrunch.com